Palatul Vulturul Negru, Oradea

Prima oara cand am ajuns in Oradea in 2012, am ramas surprins de bogatia arhitecturala a acestui oras. Peste tot, erau cladiri absolut superbe, dar orasul era cam praf dupa decenii de neglijenta comunista si a administratiilor post-decembriste. Ma uitam la acele cladiri care fusesera stralucitoare candva si care acum nu mai vazusera vreo pensula cu vopsea din anii 30 cel mai probabil. Dar potentialul exista acolo, chiar se putea face ceva absolut remarcabil, daca ar fi fost si niste buni manageri. Premise erau – atunci, in toamna lui 2012, orasul era plin de santiere de refacere si numeroase cladiri Art Nouveau se ascundeau in spatele unor “cortine” dovada ca se lucra la ele. Mi-aduc aminte, doar sediul Episcopiei Oradei era stralucitoare si cumva arata cum ar trebui sa arate orasul candva, daca …

Fast forward, 2017, 5 ani mai tarziu descopeream o cu totul alta Oradea. O Oradea cu numeroase cladiri refacute, stralucitoare, absolut incantatoare. De atunci, am mai revenit in Oradea de 2 ori, dar niciodata nu am mai fost surprins. De fiecare data, mi s-a confirmat ca administratia locala este profesionista si se lucreaza non-stop la crearea unui oras stralucitor pentru oameni – numeroase muzee au fost deschise, strazi refacute si pietonalizate, parcari, obiective turistice. De fiecare data cand am revenit, am gasit ceva nou, ceva refacut, ceva imbunatatit, dar nu am mai fost socat. Era deja o normalitate, care ar trebui sa existe in toate orasele din tara. Dar din pacate, nu e cazul. Pentru ca Oradea este din pacate unica in Romania. Poate Sibiu, poate Cluj (care nu are aceeasi zestre ca Oradea si nici chef sa dezvolte turismul), am inteles ca si Iasiul arata bine – nu am mai fost din 2005. Dar Oradea este un model de regenerare urbana. Si stiti ce e interesant ? Tot acest proces continua – mai sunt cladiri de restaurat, obiective turistice de deschis, parcuri de impadurit, obiective sportive de creat, evenimente de organizat. Dar se vor face pentru ca la Oradea se lucreaza mult si bine – pentru ca Oradea are un Bolojan, Jurca, Toie, pentru a aminti doar oamenii pe care i-am cunoscut si in care cred. Poate si actualul primar Florin Birta, dar nu l-am cunoscut, nu zic nimic de el. Si daca m-ati intrebat ce cred ca ii lipseste Oradei atunci as zice mai multi arbori si ceva toalete publice. Daca te apuca burta, trebuie sa te rogi frumos de vreun barman.

 

Dar, sa va spun ce am facut si vazut in Oradea timp de 2 zile, o seara si o dimineata…

In prima seara, era vineri seara, dupa ce m-am cazat la Hotelul Double Tree am luat-o la pas spre Piata Unirii, una dintre cele doua piete centrale ale orasului. Voiam sa imortalizez cum arata noaptea. Si arata splendid – fiecare cladire, de la cele 3 biserici din zona (romano-catolica, greco-catolica, ortodoxa) la Palatul Vulturului Negru sau Palatul Episcopal Greco-Catolic (cel care a ars in 2018, dar fatada e complet refacuta de 2 ani deja), toate stralucesc. Este un spatiu de promenada, unde oamenii vin si admira ce stralucitor le este orasul. Palatul Vulturul Negru este pus pe party, aici se afla cateva baruri cu muzica tare, iar la doi pasi de el porneste cea mai noua strada pietonala din oras, Vasile Alecsandri plina cu baruri, restaurante si cafenele. Sa va spun cinstit, nu am gasit nici un loc pe vreo terasa, asa ca am mancat in interior.

Ziua urmatoare a fost dedicata unei rute Art Nouveau. Art Nouveau este un stil arhitectural (si nu numai) care a fost la mare moda in perioada 1880 – 1914. Un stil care se voia disruptiv, sa reinventeze frumosul prin motive florale sau antropomorfe, prin unghiuri neobisnuite, prin folosirea unor elemente pana atunci banale (gen jgheaburi) si transformarea lor in arta pura. Oradea se defineste ca fiind Orasul Art Nouveau si pe buna dreptate – Oradea are sute si sute de cladiri Art Nouveau absolut fantastice. Multe sunt refacute, la altele se mai lucreaza, dar daca in 2012 sau 2017 spuneam ca vino la Oradea sa vezi un oras in transformare, acum pot spune vino la Oradea sa vezi un oras deja revitalizat – cele mai importante cladiri si zone intregi sunt stralucitoare si refacute. Cum s-au refacut ? Prin crearea unei fundatii a patrimoniului extrem de active si prin politica morcovelului si a batului. Nu iti refaci fatada ? No problem, in fiecare an, impozitul pe cladire creste cu 100%. Nu ai bani – primaria iti faciliteaza un credit cu dobanda zero si 30% din ei sunt nerambursabili, platesti inapoi 70%. Asa ca o sa vezi zeci si sute de cladiri cu niste fatade exceptionale, ca noi, dar daca intri inauntru, nimeni nu a mai reparat ceva de pe vremea regelui Carol al II-lea. Dar sunt sigur ca va veni si vremea interioarelor – incet, incet.

Am inceput turul din fata palatului Ullmann – aflat langa parcul central 1 Decembrie. O fantastica cladire Art Nouveau care urmeaza sa intre in reparatii. Am avut privilegiul sa vizitez orasul in compania Marianei Macovei de la Visit Oradea, dar si a ghidului Ocsi Selyem pe care vi-l recomand cu caldura sa-l contactati pentru a vizita si intelege mai bine acest fabulos oras.

Trebuie spus ca cea mai mare influenta asupra a cum arata Oradea azi au avut-o evreii. Evreii au fost o comunitate foarte puternica in Oradea, ajungand sa numere pana la 25% din populatie in 1914. Acestia erau implicati in comert si proprietarii principalelor fabrici din oras, asa ca erau extrem de bogati – marea majoritate a palatelor Art Nouveau au fost construite la comanda lor cu arhitecti celebrii – majoritatea tot evrei, unii veniti chiar de la Budapesta si Viena. Acestia au continuat sa reprezinte tot aproape 25% si in timpul Romaniei Mari, dar s-au oprit in a mai construi palate ca inainte de 1914 (Oradea a fost lovita temporar de intreruperea legaturilor economice cu Debrecen si Budapesta, reorientandu-si economia spre Cluj, Arad sau Bucuresti, dar asta a avut nevoie de timp), iar in 1944, in perioada ocupatiei maghiare, au fost deportati toti la Auschwitz – foarte putini s-au mai intors. De aceea, in Oradea nu au fost probleme prea mari cu retrocedarile – pur si simplu, nu au mai existat urmasi ai celor care au construit palatele Art Nouveau acum 100 – 130 ani.

Am continuat pe Strada Vasile Alecsandri, recent pedestrianizata, cum ziceam, plina de restaurante, baruri, cafenele, dar care de asemenea are o gramada de cladiri Art Nouveau. Pur si simplu, ridica nasul din dreptul intrarilor in restaurante si vei descoperi numeroase cladiri de patrimoniu, Poate cea mai frumoasa este cladirea unde se lucre la deschiderea restaurantului fast food Mesopotamia (daca sunteti din sectorul 3, e acela din Parklake). Dupa o oprire in fabuloasa Piata a Unirii, nu am ratat palatul aflat fix pe coltul cu Alecsandri – Palatul Moskovits Adolf si fii – sub acoperis apar niste picturi cu scene agrare – familia Moskovits si-a facut banii din industria alimentara – fabrica de spirt si drojdie, dar si morarit. Arhitecti au fost fratii Vago care au construit si casa Darvas-La Roche unde astazi se afla Muzeul Art Nouveau din Oradea (nu l-am vazut acum, l-am vizitat asta-iarna, dar puneti-l sus pe lista de vizitat in Oradea). Evident, nu am ratat sa intru in Palatul Vulturul Negru, recent restaurat, cea mai mare cladire Art Nouveau oradeana, cu o arcada care aduce cu Galeriile Vittorio Emmanuele – si aici, in interior mai e loc de dezvoltare, dar exteriorul e fabulos.

Am luat-o apoi pe strada Primariei unde se afla cateva cladiri nou refacute – nu rata sediul Companiei de Apa, o bijuterie Art Nouveau si am revenit in centru pe langa Turnul Primariei – pe care l-am programat pentru a doua zi J. Oradea are practic doua piete centrale – cea mare, din stanga Crisului, fabuloasa Piata a Unirii si in dreapta Crisului, piata numita un pic confuz Piata Ferdinand I (statuia regelui intregitor se afla de fapt in … Piata Unirii, nu in piata care ii poarta numele. In schimb, in Piata Ferdinand I se afla statuia sotiei sale, Regina Maria, una din marile eroine ale neamului romanesc). Piata Ferdinand, impecabil pietruita (ca si Piata Unirii de altfel) este inconjurata de alte cladiri fabuloase cum ar fi hotel Astoria.

Am luat apoi la pas strada pietonala, Strada Republicii (oare nu puteau sa-I gaseasca un alt nume, mai istoric – parca pe vremuri se numea Strada Principala, sincer, suna mai bine) cu numeroase magazine, dar si restaurante si cafenele. Tot aici se afla probabil si cealalta cladire iconica a orasului – palatul Moskovits-Miksa, un palat fabulos vopsit albastru puternic (eu l-am vazut si inainte de refacere, avea o culoare mov-ofilit si un acoperis mustar) care este deliciul fotografilor, atat ziua cat si noaptea cand este luminat magnfic. Tot aici, am luat o pauza datorita caniculei (dupa-amiaza, termometrul a sarit de 40 grade) pentru rehidratare.

Am mai vizitat cateva cladiri de pe strazile adiacente (din nou, sa descoperi Art Nouveau-ul trebuie sa fi atent la toate elementele – ferestre, usi, acoperis, etc) si am si intrat in cladiri. Interioarele nu sunt refacute, dar cumva te teleporteaza in alt timp (aici as mentiona Palatul Stern fix pe Strada Republicii). Pe una din strazile laterale strazii pietonale centrale, se afla … inchisoarea (nu va recomand sa o vizitati), dar si Posta nr. 1 pe Strada Episcop Roman Ciorogariu – daca intri in posta, te teleportezi direct in anii 50, descoperi o ditamai statuie proletcultista a unui postas si in fine, vei afla inca odata de ce Posta Romana este in faliment – din comportamentul angajatilor).

Prima zi s-a incheiat cu o retragere strategica in piscina interioara de la hotelul Double Tree pe cand afara erau 40 si de grade. Am mai iesit seara pentru o tura de noapte de data asta pe malul drept al Crisului Repede.

 

A doua zi, am urmat un “tur evreiesc”. Cum ziceam, evreii si-au pus pecetea pe dezvoltarea orasului, imensa majoritate a palatelor Art Nouveau au fost construite de ei, asa ca circuitul “Art Nouveau” poate sa se unifice usor cu cel evreiesc. Trebuie spus ca in Oradea au existat multe sinagogi (parca 6), dar astazi merita vizitate doar 3. Trebuie spus ca asa cum noi crestinii suntem impartiti in catolici, ortodocsi, protestanti, etc, ei bine si evreii s-au impartit in 2 comunitati in fostul Imperiul Habsburgic – undeva in secolul XIX. Cei traditionalisti, conservatori au capatat numele de “ortodocsi” – da, aia perciunatii care ii vezi prin Israel, New York sau inainte de razboi prin Ucraina, iar ceilalti – reformatorii liberali, care voiau sa iasa din inchistarea dogmelor evreiesti se numesc neologi. Singura sinagoga functionala (ca sa existe o sinagoga, e nevoie de un rabin si 10 barbati care sa se prezinte la slujba, inca mai sunt) este cea ortodoxa care nu se afla pe pliantele turistice (nu stiu de ce), dar o gasiti pe Google Maps – este in zona fostului ghetto evreiesc de unde ungurii i-au ridicat si i-au trimis la Auschwitz in 1944). Dar sa revin.

Muzeul evreilor (pret intrare – 10 lei, 5 lei pentru elevi, studenti, pensionari, etc) este amenajat intr-o fosta sinagoga ortodoxa un pic mai sus de primarie si fix in fata unei biserici ortodoxe noi, construita in stil neo-brancovenesc (nu poate fi un contrast arhitectural mai mare !). La parter, sunt expozitii temporare dedicate unor personalitati din comunitatea locala evreiasca – cea de acum ii era dedicata lui Jozsef Biro, pictor, dar si unul dintre cei mai ilustrii istorici de arta din Transilvania care a avut o soarta cumplita – desi a fost trecut alaturi de tatal sau pe o lista de “exceptati” datorita importantei muncii sale culturale si a reusit sa iasa din ghetto-ul oradean si sa fuga la Budapesta (restul evreilor din ghetto au fost trimisi la Auschwitz si foarte putini au mai ramas in viata dupa cateva luni), intr-o zi a fost recunoscut pe strada in capitala Ungariei de un vanzator de ziare care il cunostea din Oradea. Acesta a strigat “evreul, evreul, asta e evreu, il stiu eu din Oradea” – a fost capturat de o patrula a Crucilor cu Sageti a conducatorului natiunii maghiare Szallasi si executat a doua zi alaturi de tatal sau pe malul Dunarii langa Podul cu Lanturi. Era 6 ianuarie 1945, pe 13 februarie, Budapesta era ocupata de trupele sovietice si de Armata Romana condusa de generalul Nicolae Sova… asa a murit un om cu adevarat ilustru care a pus in valoare tezarului arhitectural al Transilvaniei.

Tot in muzeul evreilor, la etaj, se afla o expozitie permanenta care povesteste tragica poveste a deportarii evreilor din Oradea si stergerea de pe fata pamantului a acestei comunitati (ca idee, la ultimul recensamant romanesc din 1930, erau inregistrati 20,000 evrei dintr-o populatie totala de 86,000 locuitori, iar la primul recensamant post-razboi, mai erau doar 1837 evrei tot din 86,000 locuitori. La ultimul recensamant din 2012, mai figurau 110 evrei la o populatie de aproape 200,000 locuitori). Sinagoga este detinuta de comunitatea evreiasca, dar a fost concesionata Primariei pentru a putea deschide un muzeu in cladire.

Una din povestile interesante este cea a unei fetite numite Eva Heyman care la fel ca si mai faimoasa Anna Frank din Amsterdam a tinut un jurnal care a supravietuit razboiului si deportarii (desi Eva a murit la Auschwitz la varsta de 13 ani, jurnalul a fost recuperat de mama ei care l-a publicat la Budapesta in 1948 si s-a sinucis in 1951). Eva a fost deportata impreuna cu bunicii ei cu ultimul tren de deportati din Oradea cu 4 luni inainte ca trupele romanesti sa elibereze Oradea  – bunicii au fost trimisi direct de la tren in camerele de gazare, iar Eva a fost gazata cateva luni mai tarziu. Jurnalul a fost salvat de bucatareasa familiei care era crestina si a supravietuit razboiului. Statuia Evei se afla in Parcul Nicolae Balcescu.

O a doua sinagoga – absolut spectaculoasa, este Sinagoga neologa Sion la doi pasi de Piata Unirii, o cladire absolut spectaculoasa, unde poti descoperi “reformele” – printre ele, sinagoga preia ideea de altar de la crestini si apare si o frumoasa orga – inexistenta in sinagogile traditionale. Nu mai este folosita ca sinagoga, poate fi vizitata si aici au loc evenimente culturale de tot felul. O a treia sinagoga, cea pe care nu o prea gasiti prin brosurile turistice este cea operationala – ortodoxa. Se poate intra daca vorbesti la poarta, si se face o donatie (nu exista bilete de intrare). Desi pe dinafara nu poti spune ca e ceva deosebit, interiorul este cu adevarat wow si merita vizitat.

 

Am trecut apoi si prin targul mesterilor populari din Parcul Balcescu. Acesta este un targ organizat o data pe an cu artizani din toata Romania – gasesti de toate – ii, picturi, masti, mancare traditionala si a fost chiar destul de mare.

Urmatoarea oprire a fost la Palatul Baroc – este un adevarat palat regal si a fost retrocedat recent Bisericii Romano-Catolice care l-a transformat partial in muzeu care poate fi vizitat. L-am vazut in februarie si am scris mai multe despre el aici. In curtea palatului, langa bazilica romano-catolica se afla Gradina Biblica – un mic colt din superba gradina a palatului unde au fost plantate diverse flori, arbusti si cereale mentionate in Biblie – atat in Vechiul, cat si in Noul Testament – mei, vita-de-vie, smochini, rodii si alte plante tipice Palestinei istorice. Dar intreaga gradina este un colt de rai, o oaza de liniste unde te poti tranti pe o banca si sa citesti o carte.

Am urcat apoi in turnul Primariei (tarif – 10 lei, reduceri – 5 lei) pentru o panorama absolut superba a orasului – practic de aici, poti vedea totul – de la Piata Unirii de la picioarele turnului pana la Palatul Baroc, parcul acvatic Nymphae … merita sa urci dupa ce ai luat orasul la picior pentru a descoperi toate aceste colturi ale orasului

Si am terminat en fanfare la citadela orasului, locul de unde a pornit de fapt Oradea. Oras fondat de regele maghiar Ladislau cel Sfant, unul din principalii regi ai Ungariei, la inceput a fost doar o cetate care a suferit mai multe transformari – aici au fost ingropati 7 regi si regine ai Ungariei (inclusiv Ladislau, dar si mai cunoscutul in istoriografia romaneasca Sigismund de Luxemburg, aliat cu Mircea cel Batran, dar si protector al lui Vlad Dracu). Ca idee, Oradea era atat de importanta incat Sigismund care a murit in Cehia de azi a cerut sa fie ingropat tocmai la Oradea langa Ladislau. Aici, in interiorul cetatii, se afla o catedrala gotica imensa – Oradea era unul din principalele locuri de pelerinaj catolic din Europa care a fost distrusa complet de catre otomani cand au cucerit Oradea, dupa distrugerile provocate de protestanti in timpul Reformei – nu a mai ramas nimic, decat urmele mormintele regilor Ladislau sau Sigismund. Corpurile regale nu se stie unde au ajuns (ceva relicve din Ladislau cel Sfant au fost duse la Gyor). Tot aici, prin cetate a trecut Meridianul Zero. Da, cu mult inainte de a fi inventat Greenwich-ul, cetatea din Oradea a fost considerat Meridianul Zero datorita muncii lui Ioan Vitez de Zredna, profesorul croat al copiilor lui Iancu de Hunedoara (inclusiv al lui Matei Corvin), un cunoscut astronom, dar si episcop de Oradea si ulterior arhiepiscop de Strigoniu. Se pare ca insusi Cristofor Columb a folosit lucrarile facute la Oradea in timpul voiajului sau istoric spre America.

Sincer, 2 zile in Oradea este mult, mult prea putin. Nu am ajuns sa intru in Muzeul Cetatii, in Muzeul Art Nouveau Darvas-La Roche, la Muzeul Francmasoneriei sau Palatul Baroc. Nu am avut timp de Parcul Acvatic Nympahea, zic eu cel mai frumos din tara dupa Therme-le de langa Bucuresti, nu am ajuns la Muzeul Farmaciei sau casa Aurel Lazar (la toate celelalte am ajuns candva cumva, la asta chiar nu, desi e de mult pe lista personala). Sa nu mentionez Biserica cu Luna si Muzeul Tarii Crisurilor pe care le-am vazut data trecuta.

Stiu, pare straniu, dar sunt ingrozitor de multe lucruri de facut si locuri de vazut in Oradea. Sunt neasteptat de multe. La prima vedere, zici – e oras mic, in cateva ore termin. Am alergat 2 zile si de abia am vazut cam jumatate din ce ar trebui vazut daca ajungi prima oara la Oradea. Credeti-ma, pe langa ca orasul asta este absolut superb, aveti o gramada de lucruri de facut si vazut – trebuie 4-5 zile pentru a-l vizita.

 

A doua zi dimineata, ajungeam la gara din Oradea. Urma sa ma duc mai departe spre Szeged, cu trenul. Daca te uiti pe harta, Szegedul pare aproape, ajungi in vreo 2 ore cu masina daca nu stai prea mult la granita, dar daca esti cu transportul in comun, nu e asa de usor – am luat trenul de Viena si m-am dat jos la Debretin, de acolo, mai departe la Cegled nu foarte departe de Budapesta si de acolo, un al treilea tren spre Szeged care este un capat de linie. Dar despre Szeged in episodul urmator :).

 

Nota

Am fost la Oradea in cadrul programului Trans Danube Pearls care are ca scop incurajararea turismului in Bazinul Dunarean. In cadrul programului, sunt recomandate cateva rute, eu mergand pe ruta 4 “Arts, Culture and Architecture”, avand de asemenea si sprijinul Asociatiei de Promovare a Turismului in Oradea si Regiune – Visit Oradea.

Vulturul Negru noaptea

Oradea by night – Palatul Vulturul Negru

Palatul episcopal greco catolic Oradea

Recent restauratul Palat al Episcopiei Greco-Catolice

Strada Vasile Alecsandri

Strada Vasile Alecsandri, plina de lume vinerea seara

Palatul Ullmann

Primul palat Art Nouveau intalnit in cale – palatul Ullmann

Vasile Alecsandri Oradea

Si s-o luam spre strada Vasile Alecsandri

Art Nouveau

Ce cladire frumoasa ! Tot pe Vasile Alecsandri

Interior palat Art Nouveau

Scari Art Nouveau

Decoratiuni Art Nouveau

In cazul cladirilor Art Nouveau trebuie sa admiri toate detaliile

Poarta Art Nouveau

Inclusiv portile

Mariana Macovei

Gazdele mele, Mariana si Ocsi

Piata Unirii Oradea

Piata Unirii intr-o sambata de dimineata

Piata Unirii

Si vazuta de sus

Palatul Vulturul Negru

In interiorul Palatului Vulturul Negru

Vulturul Negru Oradea

Aha, deci ala e vulturul 🙂

Tramvai Oradea

Noile tramvaie din Oradea. Culorile imi plac 😉

Autobuz tur Oradea

Exista chiar si un autobuz turistic, dar fara a face opriri – nu e tip hop on, hop off, nu ma intrebati de ce

Compania de Apa

Frumoasa cladire a Companiei de Apa

Poarta la Compania de Apa

Si aceasta este intrarea

Teatrul Regina Maria Oradea

Teatrul „Regina Maria”

Hotel Astoria Oradea

Coloratul Hotel Astoria

Palatul Adorjan

Cum ziceam, mai sunt palate Art Nouveau de reparat – cum e cazul palatului Adorjan

Strada Republicii Oradea

Strada Republicii… parca suna mai bine Strada Principala

Episcopia Ortodoxa Oradea

Sediul Episcopiei Ortodoxe a Oradei – tot intr-un palat Art Nouveau, unul din primele restaurate din Oradea

Palat Art Nouveau Oradea

Si o alta cladire recent cu fatada renovata

Interior Palat Art Nouveau Oradea

Ma rog, de interior nu s-a atins nimeni, dar iti da impresia unei calatorii in timp

Posta nr. Oradea

Posta nr. 1

Posta Oradea

Si decrepita curte interioara – sugereaza perfect falimentul Postei Romane

Strada Republicii

La pas pe Strada Republicii la 40 grade

Palatul Moskovits Miksa

Una din cladirile simbol din oras – Palatul Moskovits – Miksa

Palatul Moskovits Miksa Oradea

Sa ne uitam si mai de aproape 🙂

Palatul Stern

Palatul Stern

Curte interioara Palatul Stern

si curtea sa interioara

Casa Darvas La Roche

Intrarea in minunatul Muzeu Art Nouveau (Casa Darvas – La Roche). Din pacate, era inchisa pentru un eveniment privat

Tasnitoare Oradea

La Oradea inca mai exista tasnitori 🙂

Piscina Double Tree by Hilton Oradea

La 40 grade afara, nici nu stiti ce bine a picat piscina de la Hotelul Double Tree 🙂

Art Nouveau Oradea

Seara Strada Republicii straluceste de-a binelea

Palatul Apollo

Palatul Apollo

Moskovits Miksa by night

Si langa, Palatul Moskovits – Miksa

Statuia Regina Maria Oradea

Teatrul si statuia Reginei Maria

Primaria Oradea

Primaria cu turnul aferent

Sinagoga Oradea

Muzeul Evreilor

Biro Jozsef

Expozitia Jozsef Biro

Muzeul evreilor Oradea

O vedere de ansamblu

Eva Heyman

 

Sinagoga neologa Oradea

Sinagoga neologa – Sion

Cupola sinagoga

Si fabulosul ei interior

Sinagoga Sion Oradea

 

Sinagoga ortodoxa Oradea

Singura sinagoga inca functionala in Oradea. Pe afara, nu ai zice ca e chiar cine stie ce

Sinagoga Oradea ortodoxa

Dar interiorul e wow

Sinagoga functionala Oradea

 

Sinagoga

Cam asa

Targ mestesugari Oradea

Targul mestesugarilor din Parcul Nicolae Balcescu

Cojoace

Cojoace

Ii Oradea

Ii

Sirul Canonicilor

Sirul canonicilor

Bazilica Oradea

Si bazilica romano-catolica cu statuia Sfantului Ladislau in fata

Catedrala romano catolica Oradea

si interiorul ei este fabulos

Catedrala catolica Oradea

Gradina biblica

Gradina biblica

Gradina Biblica Oradea

 

Turnul Primariei Oradea

Sus, in turnul Primariei – cea mai frumoasa panorama din oras 🙂

Piata Unirii din Turnul Primariei

Piata Unirii

Sinagoga Sion

Sinagoga Sion si catedrala ortodoxa

Vulturul negru

Palatul Vulturul Negru

Palatul albastru

Minunatul palat albastru de pe strada Republicii

Oradea

Hello, Oradea !

Cetatea Oradea

Citadela Oradea – vazuta din drona

Interior cetate

Si jos, la sol – una din curtile interioare

Biserica slovaca

 

Mormant Sf. Ladislau Oradea

Aici a fost mormantul sfantului Ladislau

Apus de soare la cetate

Fiecare colt e o poezie.

Source Link

close

Brasov-Romania News To Your Inbox!

We don’t spam! Read our privacy policy for more info.