Săptămâna ce a trecut a găzduit la Madrid un summit istoric al Alianței Nord-Atlantice care, la capătul mai multor luni de discuții, a convins Turcia să accepte intrarea Finlandei și Suediei în organizație, la un cost până când necunoscut în întregime. De cealaltă parte, Curtea Supremă a SUA trezește îngrijorări în societatea americană după un nou val de decizii controversate, în timp ce peste Prut, România riscă să fie sancționată pentru derapajele antidemocratice.

La summitul NATO, Rusia a fost declarată pentru prima dată „cea mai semnificativă și directă amenințare”, de rând cu China, care deja a ajuns o „provocare” pentru „interesele de securitate și valorile NATO”. În același timp, nu putem să nu remarcăm o nouă decizie a Curții Supreme a SUA, de după anularea precedentului Roe v. Wade, fiind vorba de limitarea capacității de luptă cu schimbările climatice ale Administrației Biden.

Cine și cu ce preț a intrat în NATO

Inițial, aderarea Finlandei și Suediei la NATO s-a lovit de refuzul categoric al Turciei, țara cu a doua cea mai mare armată din cadrul NATO, care a invocat faptul că cele două state nordice nu ar fi făcut suficient pentru a lupta cu terorismul. Este vorba mai exact de prezența în aceste țări a unor militanți ai Partidului Muncitoresc din Kurdistan, organizație considerată teroristă de Turcia și aliații săi, de rând cu mai mulți militanți kurzi sau ai mișcării conduse de Fetullah Gulen, care nu sunt însă tratate la același nivel cum cere Ankara.

În cele din urmă însă, aderarea la NATO a celor două țări a dezvăluit imediat costurile mișcării, din moment ce joi, 30 iunie, Erdogan a anunțat că a solicitat extrădarea a aproape 100 de persoane din cele două țări, amenințând repetat cu reimpunerea veto-ului. În același timp, a obținut și ridicarea unor sancțiuni impuse Turciei anterior de SUA, pentru a putea procura noile aeronave F-16.

„O altă realizare cheie în cadrul acestui summit, anunțată de Stoltenberg (secretarul general al NATO – n.r.) este aducerea în alianță a Finlandei și Suediei. Acest lucru a fost mai puțin rezultatul unei inițiative diplomatice la nivel înalt și al apărării reciproce, decât a ceea ce s-ar putea numi politicos, șantaj și extorcare din partea lui Recep Tayyip Erdogan. Președintele turc a ținut ostatică aderarea celor două țări din cauza dorinței sale de a cumpăra noile avioane de vânătoare F-16 din SUA, obținând ce și-a dorit”, scrie Politico.

De altfel, publicația consideră că NATO „ar trebui distrus pentru a fi salvat”, făcând referire la derapajele de la standardele democratice a mai multora dintre membrii săi de pe parcursul ultimilor ani, fiind vorba în special de Ungaria și Turcia, care în condițiile obligativității votului unanim pe mai multe chestiuni, pot paraliza alianța și distruge legitimitatea acesteia.

„Aceste lupte de culise fac ca NATO să pară mai mult o umbrelă de protecție decât o comunitate de valori. Și pentru ce? Tratamentul beligerant al aliaților lui Erdogan a determinat Statele Unite să ia decizia de a abandona baza aeriană strategică de la Incirlik din sudul Turciei în urmă cu mai puțin de doi ani. Chiar crede cineva că se va putea conta pe Turcia că va trimite trupe pentru a apăra Țările Baltice în cazul unei invazii rusești? Greu de crezut”, se arată în același articol.

Foreign Affairs scrie că Turcia este o bătaie de cap pentru NATO, dar importanța sa strategică, îi impune pe membrii alianței să o suporte și să tolereze erodarea tot mai pronunțată a democrației. Analizând avantajele unei astfel de poziții pentru Turcia, publicația scrie că președintele turc s-a folosit de situația provocată de războiul din Ucraina pentru a avea acces la aeronavele F-16, în timp ce demonstrează că este un jucător important din cadrul alianței.

„Ori de câte ori are loc falsa dezbatere despre excluderea Turciei din NATO, un oficial declară întotdeauna că este mai bine ca Turcia să fie în alianță, decât în afara ei. Problema este că orice efort de a ține turcii în „interiorul cortului” nu face decât să aducă mai multă disensiune. Datorită viziunilor fondatorilor NATO, descendenții lor sunt  blocați cu un aliat precum Turcia, nefiind nici o cale de a scăpa de ei”, scriu jurnaliștii Foreign Affairs.

Intrarea Finlandei în NATO, spune fostul secretar de stat Henry Kissinger, este importantă or modul în care statul nordic și-a gestionat relațiile diplomatice de până acum și adoptarea acestuia de către NATO, ar putea avea un impact semnificativ asupra securității și garantării păcii în Europa, transmite publicația yle.fi.

„În timp ce toate alianțele militare sunt bazate pe diferite grade de frică, în cazul NATO acest sentiment a fost deja consumat. Liantul care leagă alianța nu este o unitate de viziune, ci instinctul de a se înghesui sub umbrela nucleară a Americii. Dar aceasta nu este suficient pentru a menține totul împreună – mai ales dacă Washingtonul începe să suspecteze că este lăsat să facă cea mai mare parte a sarcinilor grele”, susține analistul Matthew Karnitisching.

O altă noutate a summit-ului NATO este noul concept aprobat, prin care Rusia este catalogată drept cea mai mare amenințare directă la adresa securității, în același timp fiind promis și un nou pachet de sprijin pentru Ucraina. Conceptul, descrie mediul de securitate cu care se confruntă Alianța, reafirmă valorile sale și explică scopul cheie al NATO de a asigura apărarea colectivă a țărilor membre.

Totodată, sunt stabilite cele trei sarcini de bază ale NATO care sunt – descurajare și apărare – prevenirea și managementul crizelor – securitatea cooperativă. O altă provocare inclusă sunt și schimbările climatice.

„Federația Rusă este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității Aliaților și la adresa păcii și stabilității în zona euro-atlantică”, se arată în noul concept strategic aprobat, cunoscut și ca al doilea cel mai important document al alianței.

Curtea Supremă a SUA continuă să uimească

După ce a anulat precedentul Roe v. Wade, o mișcare ce a „șters” aproape 50 de ani de jurisprudență, decizia Curții Supreme continuă să producă efecte importante în societatea americană. Astfel, statele conduse de republicani se gândesc să interzică trecerea frontierelor proprii de către femei cu scopul de a avorta, președintele Biden avertizând că femeile ar putea fi arestate.

Spre exemplu, societatea Thomas More a publicat un proiect de lege prin care cetățenilor simpli le este oferit dreptul de a da în judecată pe oricine ajută un rezident al statelor anti-aborționiste să întrerupă sarcina prin apelarea la servicii din afara statului și respectiv, plecarea în acel stat pentru efectuarea procedurilor, scrie The Washington Post.

„Doar pentru că treci granița unui stat nu înseamnă că nu te mai afli sub jurisdicția statului tău de origine”, a spus vicepreședintele și consilierul principal al Thomas More Society, Peter Breen. „Trecerea graniței nu este un card de avort gratuit”.

Pe de altă parte, statele conduse de guvernatorii liberali au început mai multe proceduri legale pentru a se asigura că dreptul la avort va rămâne permanent, indiferent de decizia Curții Supreme. Astfel, în California, o supermajoritate de parlamentari republicani au inițiat un referendum pentru a introduce prin votul cetățenilor, un amendament constituțional cu privire la protecția în mod explicit a drepturilor la avort pentru cei 40 de milioane de rezidenți. Acțiuni similare au fost anunțate și în Washington D.C. dar și alte state conduse de democrați, scrie New York Times.

O altă decizie controversată a Curții Supreme se referă a limitarea abilităților Agenției Americane pentru Protecția Mediului, judecătorii stabilind în cauza Virginia de West vs. Agenția pentru Protecția Mediului, că agenția nu dispune de capacitatea de a reglementa emisiile de gaze cu efect de seră, redând abilitățile respective înapoi Congresului SUA. Cu alte cuvinte, judecătorii au decis să limitele dreptul Agenției pentru Protecția Mediului de a reglementa în mod strict emisiile generate de centralele electrice, care sunt una din cele mai mari surse de poluare în SUA, afirmă CBS.

CNN scrie că decizia ar putea fi „catastrofală” pentru lupta cu încălzirea globală dar și pentru sistemul de drept american. Totodată, aceasta reprezintă o înfrângere majoră pentru administrația președintelui Joe Biden, care a promis în campanie mai multe măsuri în ce privește protecția mediului și încălzirea globală.

„Pentru mai bine de un secol,  guvernul federal a funcționat în baza ideii conform căreia Congresul deleagă niște responsabilități executivului în ce privește instituirea unor reglementări, acestea fiind acordate agențiilor executive. Decizia de astăzi deschide ușa unor noi provocări nesfârșite pentru aceste delegații de puteri – cu privire la orice, de la schimbările climatice la standardele de siguranță alimentară – doar pentru că cineva ar putea invoca că Congresul nu a fost suficient de specific pentru a acorda agenției astfel de puteri în vederea reglementării unor probleme „majore”, spune profesorul de drept, Steve Vladeck. 

În aceste condiții, mai multe acțiuni din partea Congresului în ce privește lupta cu încălzirea globală, nu pare să fie prevăzute din moment ce negocierile desfășurate în acest sens între democrați și republicani, nu par să fi adus vreun rezultat.

„E neclar dacă negocierile privind un pachet de stimulente fiscale pentru energie curată și alte programe de reducere a emisiilor vor avea vreun rezultat. Fără investiții majore în energia curată și reglementări puternice care să reducă emisiile, ce ar trebui aplicate de EPA, președintele Joe Biden are foarte puține speranțe de a-și îndeplini obiectivul climatic”, explică jurnaliștii americani.

Decizia ar urma să aibă efecte și la nivel global, din moment ce SUA se numără printre statele care înregistrează printre cele mai mari nivele de poluare.

România – din nou pedepsită?

Miercuri, 29 iunie, Camera Deputaților din Parlamentul de la București a adoptat mai multe modificări la Legea avertizorilor de integritate, care conform criticilor, limitează dreptul acestora. Deși inițial era prevăzută transpunerea directivei UE din 2021 în legislația națională, fapt necesar și pentru deblocarea banilor din Programul Național de Redresare și Reziliență, situația a luat o altă întorsătură.

De altfel, România se află în procedură de infringement (sancționare) de la începutul lunii iunie, pentru că a eșuat să transpună directiva într-un timp rezonabil.

Europa Liberă scrie că printre modificările introduse se numără scăderea cu două treimi a amenzii pentru dispunerea unor represalii în cazul unor raportări sau obligativitatea de a raporta intern informațiile privind ilegalitatea, cu respectarea unei ierarhii. Totodată, companiile cu sub 50 de angajați din domeniul energiei, pieței de capital, fondurilor de investiții, asigurărilor, pensiilor facultative sunt exceptate de la instituirea sau menținerea de canale interne de raportare și proceduri pentru raportarea internă și pentru întreprinderea unor acțiuni subsecvente.

În acest caz, procurora șefă a Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, a anunțat că instituția sa ar putea raporta decizia României în adresa Comisiei Europene, care ar duce la o nouă procedură de infringement.

„Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, avertizează Bucureștiul că riscă activarea mecanismului de condiționare a primirii fondurilor europene. Motivul: modificările aduse în Parlament la Legea avertizorilor de integritate, care, dacă vor fi promulgate, afectează statul de drept”, titrează filiala română a Europei Libere. Totodată, aproape 40 de ONG-uri au luat act de adoptarea legii și solicită Președintelui Klaus Iohannis să întoarcă legea la reexaminare.

Un alt caz care a alarmat societatea civilă din România este sentința Judecătoriei Iași prin care un jurnalist de investigație a fost obligat de magistrați să facă precizări cu privire la sursele investigației sale. Acesta publicase o serie de anchete prin care semnala numărul mare de ore pontate în gărzi de către medicul Tudor Ciuhodaru, care mai este și europarlamentar.

„Decizie fără precedent a unor judecători din Iași: un ziarist, obligat să își dezvăluie sursele din investigațiile despre un puternic șef de spital local”, titrează G4media, care precizează că decizia nu este definitivă și poate fi atacată la o instanță superioară.

Decizia este cu atât mai surprinzătoare cu cât jurisprudența CtEDO în această materie stabilește clar că jurnaliștii sunt protejați în ce privește acest aspect. 

„Sentința ignoră deciziile CEDO care afirmă că protecția surselor „este una dintre condițiile de bază pentru libertatea presei”, este concluzia Centrului pentru Jurnalism Independent din România.

Vezi și aceste știri

Lumea-n palmă | Extinderea UE, între istorie și îndoială, America face un salt înapoi, în timp ce Macron e pedepsit de proprii alegători

LUMEA-N PALMĂ | Kievul vizitat de „cei trei mușchetari” de la Apus și D'Artagnan de la Răsărit, Biden pleacă în căutarea „petrolului pierdut” iar inflația atinge niveluri istorice

LUMEA-N PALMĂ | Kievul vizitat de „cei trei mușchetari” de la Apus și D’Artagnan de la Răsărit, Biden pleacă în căutarea „petrolului pierdut” iar inflația atinge niveluri istorice

SINTEZĂ | Johnson rămâne premier, blocada rusă în Marea Neagră continuă iar peste ocean are loc investigarea „tentativei de lovitură de stat”

SINTEZĂ | Johnson rămâne premier, blocada rusă în Marea Neagră continuă iar peste ocean are loc investigarea „tentativei de lovitură de stat”

Advertoriale

Brandul autohton Linella explorează simțurile gustative și tactile în noua campanie ASMR (VIDEO)

Brandul autohton Linella explorează simțurile gustative și tactile în noua campanie ASMR (VIDEO)

Lentile progresive – îmbină trei perechi de ochelari în una

Lentile progresive – îmbină trei perechi de ochelari în una

Pentru IMM – Victoriabank te ajută să-ți construiești o afacere modernă, durabilă și profitabilă cu Eu4Business EBRD Credit Line

Pentru IMM – Victoriabank te ajută să-ți construiești o afacere modernă, durabilă și profitabilă cu Eu4Business EBRD Credit Line

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi

Source Link

close

Brasov-Romania News To Your Inbox!

We don’t spam! Read our privacy policy for more info.