Au trecut patru luni de la începutul războiului pornit de Rusia în Ucraina. Cele mai recentele evoluții de pe câmpul de luptă indică faptul că armata ucraineană se retrage din Severodonețk, recunoscând astfel epuizarea și pierderile mari înregistrate. Totuși,  analiștii militari occidentali spun că s-ar putea ca rușii să nu fie capabili să exploateze breșa și să schimbe cursul războiului. Vineri, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a vorbit la un festivalul din Marea Britanie și a spus că „cu cât ni se alătură mai mulți oameni în apărarea libertății și adevărului, cu atât războiul Rusiei în Ucraina se va încheia mai repede”. De la Moscova, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, acuză Uniunea Europeană şi NATO că îşi unesc forţele pentru a declara război împotriva Rusiei, o capră a devenit eroină în Ucraina după ce a declanșat mai multe grenade și a rănit aproximativ 40 de soldați ruși, iar autoritățile de la Kiev susțin că Ucraina ar avea nevoie de 10 ani pentru a-și reface porturile de la Marea Neagră.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Controlul evaluat al teritoriului din jurul orașului estic Severodonetsk la 24 spre 25 iunie. Sursă: Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW)

Forțele ucrainene s-au retras din Severodonețk și se regrupează tactic la Lisiceansk

ACTUALIZARE 19:15 Ucraina își regrupează forțele retrase din orașul Severodonețk în zone mai înalte din orașul vecin Lisiceansk pentru a obține un avantaj tactic față de trupele ruse, a declarat șeful agenției de informații militare ucrainene.

Într-un interviu acordat la Kiev, Kirilo Budanov a declarat pentru Reuters că forțele ucrainene vor continua apărarea pe linia de front de la Lisiceansk, nemaiputând să mențină linia frontului la Severodonețk.

„Rusia folosește tactica pe care a folosit-o în Mariupol: ștergerea orașului de pe fața pământului. Date fiind condițiile, menținerea apărării în ruine și în câmp deschis nu mai este posibilă. Așa că forțele ucrainene pleacă spre zone mai înalte pentru a continua operațiunile de apărare”, a declarat el.

Întrebat dacă se referă la Lisiceansk, orașul aflat față în față cu Severodonețk, de cealaltă parte a râului, el a spus: „Da, acesta este singurul teren mai înalt”.

Budanov a adăugat că Rusia își folosește rezerviștii pentru a-și reface rândurile în estul Ucrainei, în urma unei mobilizări pe care o ține ascunsă, așa că nu are rost ca ucrainenii să aștepte ca potențialul său ofensiv să se diminueze.

Budanov este de părere că Ucraina poate obține o victorie împotriva Rusiei doar prin forță militară. „Nu ar trebui să așteptăm un miracol, că ei vor obosi și nu vor mai dori să lupte și așa mai departe. Ne vom recâștiga teritoriul ca urmare a contraofensivei noastre”, a declarat Budanov, șeful Serviciului de Informații al Ministerului Apărării din Ucraina.

Oficialul a mai declarat că Ucraina ar trebui să aibă „rezultate vizibile” ale contraofensivei sale în regiunea Herson din sudul Ucrainei, ocupată de Rusia, începând cu luna august.

Severodonețk, ocupat în întregime de ruși

Oraşul Severodoneţk din Donbas, estul Ucrainei, scena unor lupte aprige între armatele ucraineană şi rusă de mai multe săptămâni, a fost „ocupat în întregime” de armata rusă, a anunţat sâmbătă primarul său, Oleksandr Striuk, transmite AFP, preluată de Agerpres. Anunțul a fost făcut la televiziunea ucraineană, la finalul după-amiezii.

Armata ucraineană îşi anunţase joi retragerea din această localitate de circa 100.000 de locuitori înaintea războiului, pentru a putea apăra mai bine oraşul vecin Lisiceansk.

Rușii spun că au evacuat 800 de persoane din uzina Azot

Tot în după-amiaza de sâmbătă, separatiştii proruşi au anunţat că, împreună cu forţele ruse, au luat controlul uzinei chimice Azot din Severodoneţk şi au „evacuat” mai mult de 800 de civili care se refugiaseră acolo.

Forţele ruse şi aliaţii lor proruşi „au preluat controlul total al zonei industriale a uzinei Azot”, a scris pe Telegram un reprezentant al separatiştilor, Andrei Marociko.

Un alt purtător de cuvânt, Ivan Filiponenko, a afirmat că 800 de civili care se refugiaseră în uzină în săptămânile de confruntări au fost „evacuaţi”.

Poziții militare și obiective civile, lovite sâmbătă pe întreg teritoriul Ucrainei

ACTUALIZARE 18:50 Zeci de rachete ruseşti au lovit sâmbătă poziţii militare ucrainene peste tot în Ucraina, relatează Reuters şi AFP, preluate de Agerpres.

Conform guvernatorului regiunii Liov, din vest, Maxim Koziţki, patru rachete trase din Marea Neagră au lovit baza armatei ucrainene de la Iavoriv, iar alte două au fost interceptate şi distruse în aer.

Guvernatorul regiunii Jîtomir din nord, Vitali Buneciko, a anunţat că asupra infrastructurii militare din apropierea oraşului Jîtomir au fost lansate aproape 30 de rachete şi cel puţin un soldat ucrainean a fost ucis.

Tot în nord, în regiunea Cernihiv, guvernatorul Viaceslav Ceaus a declarat că orăşelul Desna a fost ţinta unor lovituri “masive” cu rachete în cursul dimineţii, provocând distrugeri neprecizate infrastructurii, însă fără a ucide oameni.

Marele stat-major ucrainean a comunicat, tot sâmbătă, că luptătorii din subordinea sa au oprit atacuri ale infanteriei ruse între Volodimirivka şi Pokrovske, pe ruta de aprovizionare dintre Bahmut şi Lisiceansk, oraşul aflat pe celălalt mal al râului Doneţk faţă de Severodoneţk.

Forţele ucrainene au fost nevoite să se retragă zilele trecute din Severodoneţk, după săptămâni de lupte grele de rezistenţă.

Ruşii au bombardat cu artileria şi aviaţia atât la Lisiceansk, cât şi la Severodoneţk, lovind uzina chimică Azot, unde sunt blocaţi sute de civili, a afirmat guvernatorul regiunii Luhansk, Serhi Haidai.

Armata ucraineană a anunţat că asupra nord-estului Ucrainei au fost lansate rachete şi din Belarus, stat aliat cu Rusia.

Comandantul armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a scris pe Facebook că a discutat telefonic cu omologul său american, generalul Mark Miley, solicitând arme pentru a ajunge “la egalitate de putere de foc cu inamicul” şi a reuşi astfel să stabilizeze situaţia în regiunea Luhansk, cea mai ameninţată de forţele ruse.

Atac cu rachete trase din Belarus asupra regiunii Cernihiv

ACTUALIZARE 18:45 Un atac masiv cu rachete a fost lansat din Belarus către regiunea de frontieră Cernihiv din Ucraina. Cel puțin 20 de proiectile trase atât de la sol, cât și din aer au vizat un sat, fără să facă însă victime, anunță autoritățile de la Kiev.

Incidentul vine după ce serviciile secrete ucrainene avertizaseră că forțele rusești vor ataca sub steag fals în Belarus pentru a atrage forțele din acest stat în război. Grupuri de sabotaj și mercenari ruși ar fi sosit în Mozir, aproape de granița cu Ucraina, pentru a detona clădiri de apartamente și infrastructura civilă de acolo, susține direcția de informații militare de la Kiev. Aceasta precizează că sabotorii ruși vor urma un model similar cu cel al bombardamentelor asupra unor ținte civile din Cecenia, la începutul anilor 2000.

Forțele ruse și proruse au intrat în Lisiceansk, anunță separatiștii

ACTUALIZARE 18:00 Forţele ruse şi proruse au intrat sâmbătă în oraşul Lisiceansk din estul Ucrainei, unde au loc în prezent lupte de stradă, au afirmat separatiştii, transmite AFP, preluată de Agerpres.

„Miliţia populară a Republicii Populare Lugansk şi armata rusă au intrat în oraşul Lisiceank. Anumite întreprinderi din oraş au fost cucerite deja. Acolo se desfăşoară în prezent lupte de stradă”, a scris într-o postare pe Telegram un reprezentant al separatiştilor proruşi, locotenent-colonelul Andrei Marociko.

Forţele ruse şi aliaţii lor separatişti au câştigat teren în ultimele zile în această zonă, care este de mai multe săptămâni teatrul unor puternice confruntări, mai ales de artilerie.

Forţele ucrainene au primit ordin vineri să se retragă din Severodoneţk, etapă crucială pentru Moscova, care vrea să cucerească tot bazinul industrial Donbas, aflat deja parţial sub controlul separatiştilor proruşi din 2014.

Aproape toate trupele ucrainene s-au retras acum din orașul strategic de pe linia frontului Sievierodonetsk, a declarat sâmbătă primarul localității, potrivit The Guardian. Reuters relatează că primarul Oleksandr Striuk nu a confirmat dacă a avut loc o retragere completă, dar a declarat la televiziunea națională: „Din păcate, aproape au părăsit orașul”.

Forţele Moscovei au înaintat de asemenea în această săptămână în apropiere de Lisiceank, oraşul geamăn al Severodoneţk, de care este despărţit de râul Doneţk.

Cucerirea acestor două bastioane ar aduce sub controlul Moscovei şi al separatiştilor întreaga regiune Lugansk, unul din cele două teritorii separatiste din estul Ucrainei, şi le-ar permite să înainteze mai facil spre oraşele Sloviansk şi Kramatorsk, spre vest.

Medvedev amenință Moldova și acuză Bucureștiul că vrea să creeze o „Românie Mare”

ACTUALIZARE 16:30 Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, acuză Bucureștiul că vrea să creeze o „nouă Românie Mare” avertizând că vor fi consecințe pentru Republica Moldova, dacă se va întâmpla acest lucru.

Potrivit agenției TASS , Medvedev a declarat că intrarea directă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu este posibilă. În plus, el a acuzat oficialii români că „fac dansuri politice în jurul Moldovei” de mult timp și că au intensificat eforturile de a prelua în mod „legal” țara.

Astfel, spune Medvedev, vor exista consecințe pentru Moldova, printre care scumpirea energiei și întreruperea altor resurse.

„Republica Moldova s-a așezat la lunga coadă pentru aderare la UE, care se întinde pe zeci de ani. Bon voyage! Dar ei vor mai devreme! Prin urmare, există o altă cale de a obține aderarea la UE: crearea unei noi Românii Mari”, a declarat politicianul pe canalul său de Telegram, răspunzând la o întrebare a TASS cu privire la cât de repede ar putea adera Moldova la Uniune.

Rusia susține că a ucis „până la 80” de combatanți polonezi

ACTUALIZARE 15.25 Rusia a anunţat sâmbătă că a ucis soldaţi polonezi într-un bombardament asupra estului Ucrainei, transmite AFP.

“Până la 80 de mercenari polonezi, 20 de vehicule de luptă blindate şi opt lansatoare de rachete multiple Grad au fost distruse de lovituri cu arme de înaltă precizie asupra fabricii de zinc Megatex din localitatea Kononstantinovka”, în regiunea Doneţk, a comunicat ministerul apărării de la Moscova.

Potrivit Agerpres, AFP nu a putut verifica informaţia în mod independent. 

Kuleba: „Rusia dă dovadă de slăbiciune. Tot ce îi rămâne acum este să scuipe ameninţări împotriva altor state”

ACTUALIZARE 15.20 Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a afirmat sâmbătă că, prin condamnarea candidaturilor Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, Rusia dă dovadă de slăbiciune, transmite AFP.

„Tot ce îi rămâne Rusiei este să scuipe ameninţări împotriva altor state, după decenii de politici ratate bazate pe agresiune, constrângere şi lipsă de respect. Asta nu face altceva decât să arate slăbiciunea Rusiei”, a scris pe Twitter şeful diplomaţiei de la Kiev.

„Suntem alături de poporul şi guvernul Moldovei prietene în faţa ameninţărilor reînnoite din partea Moscovei”, a adăugat șeful diplomației de la Kiev, citat de Agerpres.

Ukrainian Foreign Minister Koeleba meets Hoekstra Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. Foto: Profiimedia Images

Citește continuarea AICI

Patriarhul Kiril al Rusiei a alunecat și a căzut în timp ce sfințea o biserică

ACTUALIZARE 15.10 Patriarhul Kiril al Moscovei și al Întregii Rusii a alunecat și a căzut în timpul sfințirii noii biserici a credincioșilor Petru și Fevronia de Murom, din Novorossiisk, transmite tv8.md, care citează presa rusă.

În timp ce sfințea biserica, Kiril a făcut câțiva pași pe podeaua udă și a căzut.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Cei din jur l-au ajutat să se ridice, după care patriarhul a continuat slujba.

Protodiaconul Bisericii Ortodoxe Ruse, Andrei Kuraev, a scris pe canalul său Telegram că patriarhul Kiril a căzut în timp ce părăsea amvonul, alunecând pe podeaua de marmură. Potrivit preotului, nimeni nu a reușit să-l prindă din cauza restricțiilor Covid.

Aurescu, despre contribuția României la noul Concept Strategic al NATO: „Noi am urmărit constant să facem o alianță mai puternică”

ACTUALIZARE 14.35 Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a explicat vineri, într-o emisiune la B1 TV, cum România a ajutat Republica Moldova să obțină statutul de țară candidată pentru aderarea la UE. Aurescu a subliniat că acest sprijin va continua în procesul de reforme pe care Chișinăul trebuie să-l urmeze. Totodată, șeful diplomației de la București a vorbit și despre contribuția țării noastre la elaborarea noului Concept Strategic al NATO.

„E, în primul rând, o reușită pentru Ucraina și Republica Moldova, e clar. E o confirmare, cum a spus și președintele Iohannis, a valorii strategice a politicii de extindere a UE că, de fapt, se schimbă harta geopolitcă a Europei”, a transmis ministrul român de externe, vorbind despre faptul că Kievul și Chișinăul au primit statut de candidat pentru aderarea la UE.

BUCURESTI - DEZBATERE - ZIUA EUROPEI - 9 MAI 2022 Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

„Până ieri, până la decizia de ieri, exista perspectivă europeană acceptată la nivel european doar pentru Balcanii de Vest, ca regiune în vecinătatea Uniunii Europene. Pentru partenerii din est exista doar Parteneriatul Estic, ca formulă de apropiere de valorile, de standardele europene, dar fără ca această formulă de cooperare să fie privită ca o anticameră a integrării europene, a aderării la Uniunea Europeană. Decizia de ieri schimbă această paradigmă și arată că Uniunea Europeană joacă și în vecinătate, în mod serios, în mod substanțial, și în felul acesta poate să aspire să fie un actor global. Așa cum spuneam de mai multe ori, nu poţi să fii actor global dacă nu ești influent în propria ta vecinătate”, a mai subliniat Bogdan Aurescu în emisiunea de vineri seară.

Citește continuarea AICI

Ucrainenii investighează peste 19.000 de presupuse crime crime de război

ACTUALIZARE 12.51 Biroul procurorului general al Ucrainei a transmis o actualizare a presupuselor crime de război pe care susține că Rusia le-a comis, în timp ce invazia sa intră în a cincea lună.

Acesta afirmă că a înregistrat 19 530 de presupuse crime crime de război și 9 678 de presupuse crime împotriva securității naționale. În plus, 339 de copii au fost uciși.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

ISW: Ucrainenii spun că rușii vor efectua atacuri sub steag fals în Belarus pentru a atrage armata lui Lukașenko în război

ACTUALIZARE 12.42 În evaluarea frontului de vineri noapte spre sâmbătă dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) a transmis că forțele ucrainene își vor menține probabil apărarea în jurul orașului Lisiciansk, vor continua să epuizeze trupele rusești după căderea orașului Severodonețk și vor ocupa terenuri mai înalte în Lisiciansk, ceea ce le-ar putea permite să respingă atacurile rusești pentru o perioadă de timp, dacă rușii nu reușesc să le încercuiască sau să le izoleze.

Principalele concluzii ale evaluării zilnice a ISW:

  • Forțele rusești au continuat să se îndrepte spre nord spre Lisiciansk și probabil au încercuit trupele ucrainene în Hirske-Zolote.
  • Oficialii ucraineni au anunțat că forțele ucrainene duc ultimele bătălii în zona industrială din Severodonetsk înainte de a se retrage din oraș.
  • Forțele ruse au desfășurat operațiuni ofensive fără succes la vest de Izium și la nord de Sloviansk.
  • Forțele rusești vor avea probabil ca prioritate încercuirea trupelor ucrainene în Lisiciansk și interceptarea GLOC-urilor rămase la nord-vest de oraș înainte de a relua o operațiune ofensivă la scară largă asupra Sloviansk.
  • Forțele ucrainene continuă să lanseze operațiuni de contraofensivă de-a lungul graniței dintre Herson și regiunea Herson-Dnipropetrovsk și amenință forțele ruse din orașul Herson.
  • Partizanii ucraineni au continuat să atace colaboratorii ruși în orașul Herson.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Serviciile secrete ucrainene au avertizat că forțele rusești vor efectua atacuri sub steag fals în Belarus pentru a atrage forțele belaruse în invazia rusă în Ucraina. 

Direcția de informații militare ucrainene (GUR) a raportat că grupuri de sabotaj și mercenari ruși au sosit în orașul Mozir, care se află în Belarus la distanță foarte mică de granița cu Ucraina, pentru a detona clădiri de apartamente și infrastructura civilă din jurul orașului. 

GUR a menționat că sabotorii ruși vor urma un model similar cu cel al bombardamentelor de apartamente din Cecenia de la începutul anilor 2000. Oficialii ucraineni au raportat anterior posibile atacuri sub steag fals în Belarus pe parcursul ultimelor patru luni.

Citește continuarea AICI

Armata rusă a ucis peste 330 de copii de la începutul invaziei

ACTUALIZARE 11.46 Cel puțin 339 de copii ucraineni au fost uciși de la declanșarea războiului de Vladimir Putin începând cu 24 februarie.

Potrivit Procuraturii Generale, 611 copii au fost, de asemenea, răniți până pe 25 iunie. Cifrele sunt de așteptat să fie mai mari, deoarece nu includ victime în zone. acolo unde ostilitățile sunt în desfășurare și în zonele ocupate de ruși, a spus procuratura citată de Kyiv Independent.

Rușii au lovit o bază militară din vestul Ucrainei

ACTUALIZARE 11.24 Rachete ruseşti lansate din Marea Neagră au vizat baza militară Iavoriv din vestul Ucrainei, a anunţat sâmbătă guvernatorul regiunii ucrainene Lvov, Maxim Koziţki, într-un mesaj video difuzat sâmbătă.

Oficialul citat de Reuters a precizat că două din rachete au fost interceptate şi distruse înainte de a ajunge la ţintă, dar alte patru au lovit, rănind patru oameni.

Agenţia reaminteşte că în martie o lovitură a forţelor ruse asupra unei baze de instruire militară de lângă Iavoriv făcut victime – 35 de morţi şi cel puţin 130 de răniţi, conform unor surse oficiale ucrainene, notează Agerpres.

Boris Johnson se teme că Ucraina va fi obligată să încheie un acord de pace „rău” cu Rusia

ACTUALIZARE 11.05 Premierul britanic Boris Johnson şi-a exprimat sâmbătă îngrijorarea că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă, transmite Reuters.

Consecinţele economice ale războiului creează o presiune asupra Kievului, a arătat prim-ministrul Regatului Unit la summitul din Rwanda al Commonwealth-ului.

„Prea multe ţări spun că este vorba de un război european care nu este necesar (…) deci presiunea va creşte pentru a-i încuraja, poate pentru a-i forţa pe ucraineni către o pace rea”, a spus Johnson, citat de Agerpres.

Liderul guvernului de la Londra a mai subliniat că dacă Vladimir Putin va reuşi să îşi atingă obiectivele din Ucraina, vor fi consecinţe periculoase pentru securitatea internaţională şi va avea loc „un dezastru economic pe termen lung”.

Trudeau Commonwealth, Kigali, Rwanda - 24 Jun 2022 Boris Johnson, premierul Marii Britanii. Foto: Profimedia Images

Ministerul britanic al Apărării: Ucrainenii își schimbă întreaga strategie de apărare. Schimbări majore la vârful armatei ruse

ACTUALIZARE 10.20 În evaluarea de sâmbătă dimineață a războiului din Ucraina, Ministerul britanic al Apărării transmite că la începutul lunii iunie a avut loc o schimbare majoră la vărful armatei ruse, mai precis la comanda forțelor combatante din Ucraina.

Britanicii spun că a fost înlăturați două lideri militari: comandantul forțelor aeriene (VDV), general-colonel Andrei Serdyukov, precum și comandantul grupului armatei de sud (SGF), general Alexandr Dvornikov. 

Aceștia ar fi avut roluri importante de comandă operațională în războiul din Ucraina. De asemenea,  Dvornikov a ocupat probabil și poziția de comandant operațional general pentru o perioadă.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Londra notează că acum comanda SGF ar urma să fie preluată de generalul-colonel Serghei Surovikin, deoarece SGF continuă să joace un rol central în ofensiva pe care armata rusă o desfășoară în Donbas.

De peste treizeci de ani, cariera lui Surovikin a fost dominată de acuzații de corupție și brutalitate, susține Ministerul britanic al Apărării. 

Totodată, Londra mai transmite că, după ce au fost siliți să părăsească orașul strategic Severodonețk, este de așteptat ca ucrainenii să-și reconfigureze întreaga strategie de apărare, marea miză fiind acum orașul Lisiceansk de lângă Severodonețk.

Citește continuarea AICI

The Guardian: Occidentul a obosit și riscă să condamne Ucraina la „sufocare lentă”

ACTUALIZARE 09.00 Înainte ca „oboseala” războiului început de Vladimir Putin în Ucraina să se instaleze, este necesară o  regândire pentru a se evita un conflict care să dureze ani de zile. Britanicii spun că dacă Ucraina va câștiga, Rusia nu va accepta niciodată acest lucru, iar dacă Rusia va câștiga, va merge mai departe. În plus, elitele militare din Londra se tem că Occidentul, cu atenția sa de tip TikTok și înclinația către emoția instantanee, nu are hotărârea sacrificiului întins pe ani de zile necesar pentru a învinge Rusia sau chiar pentru a opri asaltul militar al armatei ruse în estul Ucrainei. Potrivit unei analize The Guardian, Vestul riscă să condamne Ucraina la „sufocare lentă”. 

Anxietatea asociată cu războiul pornit de armata rusă în Ucraina este împărtășită și de președintele ucrainean. Într-un discurs adresat în această săptămână profesioniștilor din marketing de la Cannes, Volodimir Zelenski i-a rugat să-și folosească ingeniozitatea creativă pentru a menține lumea concentrată asupra războiului din țara sa și asupra rezistenței ucrainenilor. 

Russian War on Ukraine: Destruction in Chernihiv Un membru al serviciului de apărare teritorială din Ucraina privește către distrugerile lăsate în urmă de ruși după bombardamentele din Chernihiv. Foto: Profimedia Images

„Sfârșitul acestui război și circumstanțele lui depind de cât de mult se implică lumea. Și, de aceea, am nevoie de aliați. Avem nevoie de oameni ca voi. Cred că puterea creativității umane este mai mare decât puterea unui stat nuclear care este blocat în trecut. Nu lăsați lumea să treacă la altceva”, a transmis Volodimir Zelenski, conform agenției Ukrinform. 

Așadar, succesiunea summiturilor din aceste zile, de la Consiliul European și întâlnirea G7 din această săptămâna și până la reuniunea NATO de săptămâna viitoare, vin într-un moment crucial, nu doar pe câmpul de luptă, al războiului ce a depășit deja patru luni.

Citește continuarea AICI

Ce a discutat Emmanuel Macron cu Vladimir Putin cu patru zile înainte de invazia din Ucraina. 9 minute de conversație devin publice

ACTUALIZARE 08.41 Emmanuel Macron pare ferm, ofensiv, categoric, chiar dur. Vladimir Putin nu cedează, devine agasat. „Ascultă-mă”, îi spune el, dar din spatele câtorva expresii ruseşti de politeţe, răzbat ironia şi chiar cinismul. Este duminică dimineață, 20 februarie, cu patru zile înainte de declanșarea invaziei ruse din Ucraina, iar președintele francez, care tocmai fusese la Moscova, are o nouă convorbire cu liderul de la Kremlin, pe care încearcă să-l convingă să accepte o întâlnire directă cu Joe Biden.

„Ca să nu-ţi ascund nimic, am vrut să mă duc să joc hochei pe gheaţă (..) Acum vorbesc cu tine de la sală”, îi răspunde Vladimir Putin lui Emmanuel Macron, care îi propusese să se întâlnească cu Joe Biden. Pare un final suprarealist la conversaţia telefonică ce a avut loc cu patru zile înaintea începerii ofensivei ruse în Ucraina.

VLADIMIR PUTIN,Russian President (at left) with French President Emmanuel Macron in the Kremlin 7 February 2022. La 7 februarie 2022, Vladimir Putin a discutat cu Emmanuel Macron la Kremlin la o masă care i-a asigurat o distanță de peste 6 metri Foto: Profimedia Images

Cele nouă minute de conversaţie, pe cât de inedite, pe atât de fascinante, se află în centrul documentarului „Un preşedinte, Europa şi războiul”, realizat de Guy Lagache, care prezintă culisele diplomatice de la Elysée din ultimele şase luni şi care va fi difuzat pe postul de televiziune France 2, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Citește continuarea AICI

Aderarea Moldovei și Ucrainei la UE încurcă diplomația rusă. Maria Zaharova transmite mesaje diferite față de șeful ei, Serghei Lavrov

ACTUALIZARE 08.36 Diplomaţia rusă a transmis vineri mesaje diferite despre decizia statelor UE de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate pentru aderarea la blocul comunitar. Dacă purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a avertizat că vor fi „consecinţe negative”, șeful ei, ministrul de externe Serghei Lavrov, a spus că o aderare a celor două ţări la UE nu prezintă vreun risc pentru Rusia, notează agențiile internaționale de presă.

În opinia Mariei Zaharova, decizia luată de liderii UE în privința Ucrainei și Moldovei are drept scop „izolarea” și mai pronunțată a Rusiei și confirmă „o acaparare geopolitică a spaţiului CSI” de către Occident, care „continuă activ”, arată într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a MAE rus. Comunitatea Statelor Independente (CSI) reuneşte majoritatea fostelor republici sovietice.

„Ei nu se gândesc la consecinţele negative ale unui asemenea pas”, spune Zaharova. Ea susține că UE are ca obiectiv „să stabilească cu regiunile din vecinătatea sa relaţii după principiul stăpân-sclav”. Mai mult, Bruxellesul apelează la „metode de şantaj politic şi economic” şi exercită presiuni asupra statelor candidate să adopte „sancţiuni ilegitime” împotriva Moscovei, acuză purtătoarea de cuvânt a MAE rus. „Această abordare agresivă a UE are potenţialul de a crea noi diviziuni şi noi crize mult mai profunde în Europa”, conchide Maria Zaharova, citată de Agerpres.

Turkish-Russian-Ukrainian talks in Antalya Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus (dreapta) și șeful ei, ministrul de externe Serghei Lavrov (stânga) Foto: Profimedia Images

Pe de altă parte, ministrul de externe rus Serghei Lavrov consideră că o aderare a Ucrainei şi Republicii Moldova la UE nu prezintă „niciun risc” pentru Rusia, întrucât UE nu este o alianţă militară şi a amintit că nici preşedintele Putin nu se împotriveşte acestei aderări.

Citește continuarea AICI

Agenţia de securitate a Ucrainei spune că a descoperit o rețea rusă de spionaj în care e implicat un parlamentar de la Kiev

ACTUALIZARE 08.24 Principala agenţie de securitate internă a Ucrainei a anunţat vineri că a descoperit o reţea rusă de spionaj în care este implicat parlamentarul ucrainean Andrii Derkaci, acuzat anterior de Statele Unite că este agent rus, transmite Reuters.

Serviciul de Securitate de Stat (SBU) a declarat că Derkaci, despre care nu a fost dezvăluit locul în care se află în prezent, a înfiinţat o reţea de firme private de securitate pentru a le folosi cu scopul de a facilita şi a sprijini intrarea unităţilor ruseşti în oraşele ucrainene în timpul invaziei ruse începute pe 24 februarie.

Derkaci nu a putut fi contactat imediat pentru comentarii. El a negat anterior că ar fi comis infracţiuni şi a spus că devenit o ţintă pentru că a demascat corupţia.

Într-o declaraţie, SBU a citat mărturia consilierului parlamentar al lui Derkaci, Ihor Kolihaiev, despre care informează că a fost arestat la începutul războiului şi acuzat că a acţionat ca intermediar între Derkaci şi agenţia de informaţii militare a Rusiei.

SUA acuză Marea Britanie că profită de tensiunile cu Rusia pentru a prinde specii de pești protejate (The Guardian)

ACTUALIZARE 08.10 O dispută diplomatică a apărut între Marea Britanie și SUA în legătură cu eforturile americanilor, sabotate de Rusia, de a proteja speciile de pești din adâncul Oceanului Antarctic, scrie The Guardian.

În timpul crizei din Ucraina de anul trecut, Rusia a refuzat limitele impuse de o comisie de reglementare a pescuitului la nivel mondial în privința prinderii de pești-dinte patagonieni, cunoscuți și sub numele de biban de mare cilian.

Marea Britanie a răspuns la decizia Rusiei prin emiterea de licențe de pescuit pentru patru nave britanice care acum au voie să prindă acest tip de pește în largul coastei Georgiei de Sud, o insulă izolată și nelocuită administrată de Marea Britanie și aflată la 1.600 de kilometri de Insulele Falkland.

Vase-pescuit biban de mare În timpul crizei din Ucraina de anul trecut, Rusia a refuzat limitele impuse de o comisie de reglementare a pescuitului la nivel mondial în privința prinderii bibanului de mare cilian. Foto: Profimedia Images

Oficialii americani spun că acțiunile britanicilor încalcă regulile Comisiei pentru Conservarea Resurselor Marine Vii din Antarctica (CCAMLR), ceea ce face ca operațiunile celor patru pescadoare britanice să fie ilegale.

Citește continuarea AICI

O capră este noua eroină a Ucrainei: a declanșat o capcană explozivă și a rănit cel puțin 40 de ruși

ACTUALIZARE 07.50 O capră a devenit o adevărată eroină în Ucraina, după ce a declanșat un șir de grenade ce fuseseră amplasate de ruși în jurul unui spital din Zaporojia, iar în deflagrație cel puțin 40 de soldați ai Moscovei au fost răniți, relatează  The Guardian.

Forțele rusești instalaseră un fir-capcană și fixaseră pe el grenade în jurul unui spital local din satul Kinski Rozdori. Au vrut ca această capcană să funcționeze ca un fel de „apărare circulară”, a explicat șeful serviciilor de informații din Ucraina.

Capra, care scăpase de la o fermă, s-ar fi îndreptat direct spre capcană. Ca urmare a mișcărilor „haotice” ale caprei, animalul a activat mai multe grenade. A urmat o reacție în lanț, iar mai mulți soldați ruși, care pregătiseră ambuscada, au suferit răni, de diverse grade de gravitate.

Captured enemy equipment exhibited in Mykhailivska Square O capră a devenit noua legendă a războiului din Ucraina, după ce s-a aflat că ar fi rănit cel puțin 40 de soldați ruși declanșând o capcană explozivă Foto: Profimedia Images

Nu se știe în prezent care este starea animalului, dacă a supraviețuit sau nu, dar se crede că cel puțin 40 de soldați ruși ar fi fost răniți, potrivit serviciului de informații al armatei ucrainene.

După ce această întâmplare a fost făcută publică de serviciile ucrainene, capra a fost botezată „Capra Kievului”, după porecla primită de un pilot devenit legendar, „Fantoma Kievului”, despre care se spune că ar fi doborât până la 40 de avioane inamice în timpul invaziei rusești asupra capitalei ucrainene.

Orașul Severodonețk a căzut, dar cursul răzoiului nu se va schimba (analiză AFP)

Trupele ucrainene se retrag din Severodoneţk şi astfel îşi recunosc de fapt epuizarea în faţa ofensivei trupelor ruse, dar s-ar putea ca acestea din urmă să nu poată exploata momentul dificil al adversarului ca să schimbe cursul războiul, scrie vineri France-Presse, într-o analiză preluată de Agerpres în care sunt citați mai mulţi analişti occidentali.

Aceştia avertizau de mult timp că ploaia de proiectile ruseşti va sfârşi prin a uza moralul, unităţile şi echipamentele armatei ucrainene. Căderea unui oraş, după săptămâni de lupte sângeroase, este, aşadar, ceva logic.

”Unităţile ucrainene sunt epuizate. Ele au înregistrat pierderi teribile, cu batalioane întregi complet neutralizate”, au existat unităţi compuse din 300-400 de soldaţi din care acum mai sunt apţi de luptă doar vreo 20, a declarat un ofiţer superior francez care a vorbit sub condiţia anonimatului.

”Cei care vin ca întăriri ştiu că merg în infern. Asistăm probabil la o fază de basculare a uzurii morale”, adaugă ofiţerul francez, referindu-se la euforia primelor săptămâni ale războiului când ucrainenii au blocat înaintarea rusă în nord şi au forţat Rusia să-şi concentreze ofensiva în estul Ucrainei.

Pierderea Severodoneţkului, evoluţie fundamentală din punct de vedere tactic pentru controlul regiunii Donbas, relevă deopotrivă un eşec al Kievului şi un raport de forţe militare complicat.

O victorie (doar) pentru propaganda rusă

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ”aproape că nu mai are oameni pentru a susţine războiul”, spunea mai devreme săptămâna aceasta politologul rus pro-Kremlin Serghei Markov. ”NATO poate trimite enorm de multe arme. Dar NATO se teme să trimită soldaţi”, a adăugat acesta, anticipând atunci o ”cădere” rapidă a armatei ucrainene la Severodoneţk.

Cucerirea acestui oraş este ”o victorie pentru propaganda rusă”, spune un analist al societăţii britanice de securitate Janes, care temperează însă importanţa strategică a înaintării ruseşti. ”Severodoneţk nu este un pivot (…) Forţele ruse au înregistrat câştiguri şi în alte locuri în ultimele patru zile”, notează sursa menţionată.

Ucrainenii, care nu au renunţat şi la Lisiceansk, oraşul geamăn al Severodoneţkului, nu au motive să anticipeze un progres semnificativ al trupelor ruse, crede Ivan Klyszcz, cercetător la universitatea estonă Tartu. ”Viziunea globală – a unui război de poziţii statice – nu s-a schimbat aproape deloc”, susţine acesta, considerând retragerea ucraineană din Severodoneţk mai degrabă o acţiune tactică.

Ruşii pot avansa atât timp cât sunt acoperiţi de focul artileriei lor. Altfel, pentru ei este foarte periculos” să încerce să înainteze, consideră la rândul său Alexander Grinberg, analist la Jerusalem Institute for Security and Strategy (JISS), amintind că armata rusă încearcă să evite contactul direct cu inamicul.

Spargerea frontului şi pătrunderea rapidă ar impune o mobilizare în efective şi echipamente pentru care armata rusă s-ar putea să nu fie capabilă. ”Nu se întrevede nicio soluţie pentru penuria de resurse umane în tabăra rusă. Atât timp cât Moscova nu anunţă o mobilizare generală, înaintarea sa va continua să fie lentă şi războiul prelungit”, explică Alexander Grinberg.

Răpiri în masă la Melitopol

Primarul din Melitopol, oraș din sud-estul Ucrainei ocupat de ruși, spune că mai mult de 500 de persoane au fost ridicate și duse către destinații necunoscute de forțele ruse în ultimele patru luni. El precizează că astfel de practici au fost reluate săptămâna trecută. 

Ivan Fedorov susține, de asemenea, că forțele ruse au luat cerealele din silozurile orașului.

„În ceea ce privește ultima recoltă, rușii anunță următoarele criterii de recoltare: ei iau fie 50%, fie 70% din recolte. De asemenea, anunță prețul la care sunt dispuși să cumpere – mai puțin de 80 de dolari pe tonă, mult mai puțin decât prețul real. Între timp, doar o singură persoană a fost autorizată de ocupanți să conducă astfel de negocieri și să cumpere grânele”, a declarat el.

Editor : Marco Badea

Source Link

close

Brasov-Romania News To Your Inbox!

We don’t spam! Read our privacy policy for more info.