In general, circuitele dezvoltate de Costin la Scorilo Travel au o anumita tema, o anumita idee. Cel in care am fost acum la inceput de mai a fost despre inceputurile istoriei noastre, despre daci si romani. Daca in prima zi am vizitat principala metropola a romanilor, Ulpia Traiana Sarmisegetusa si in a doua zi, capitala ultimului stat dac, Sarmisegetusa pur si simplu sau Sarmisegetusa Regia cum a fost redenumita acum cateva decenii pentru a o distinge de metropola romana. Ei bine, dupa ce mi-am indeplinit obiectivul de a vedea capitala daca, in cursul dupa amiezii am mers de asemenea pe urmele romanilor la Geoagiu Bai.

Toti stim din istorie ca romanii erau mai iubitori de terme si curatenie. Primul lucru pe care il construiau romanii cand cucereau vreun oras sau fondau unul nou era sa construiasca baile publice in care populatia orasului venea zilnic sa se spele (urmasii lor din spatiu carpato-danubiano-pontic nu mai pastreaza aceasta traditie benefica, din pacate). Tot baile erau si locul de socializare in care se schimbau stiri, pareri, povesti, barfe, se puneau la cale afaceri, casatorii, etc. Iar daca regiunea  respectiva avea si ape termale sau minerale, cu atat mai bine – romanii erau mari iubitori de ape tamaduitoare si le considerau obligatoriu de frecventat pentru a se inzdraveni. Dupa lupte, legiuni intregi erau trimise la bai termale si minerale pentru a-si obloji ranile. Ei bine, o astfel de statiune este Geoagiu Bai. Se presupune ca dacii stiau de existenta acestor izvoare tamaduitoare, dar nu prea erau fani. Cand au venit romanii, printre primele investitii in noua Dacie Romana a fost crearea statiunii-spa de la Germisara de la poalele muntilor Apuseni care a functionat pana dincolo de retragerea aureliana (ca si Ulpia Traiana Sarmisegetusa, Germisara a fost abandonata odata cu atacul devastator al hunilor la circa 100 ani dupa ce Aurelian si-a retras armata si administratia la sud de Dunare). Izvoarele tamaduitoare au fost redescoperite si refolosite serios doar din secolul XIX odata ce interesul habsburgilor in spa-uri si izvoare tamaduitoare a crescut.

 

Geoagiu Bai este undeva la picioarele muntilor Apuseni. Practic, as putea spune ca de aici incep Apusenii. Este o zona pitoreasca, extrem de verde, care se urca incet, incet pe dealuri. Centrul oraselului nu e foarte inspirational. Niste blocuri comuniste si pentru ca atmosfera sa fie completa, am regasit si vechiul brand ALIMENTARA (cunoscuta in perioada copilariei mele drept ALIMENFOAMEA sau FALIMENTARA). Spre deosebire de perioada comunista, acum era plina cu de toate, pe atunci era un magazin prin care puteai sa faci jogging fara frica ca vei de jos de pe rafturi care erau complet goale. Dar ceva mai jos exista un complex de hoteluri numit Germisara (ca si asezarea romana) despre care am auzit ca ar mai functiona si ar fi OK – nu stiu, nici macar nu am trecut pe langa ele.

In schimb, am descoperit un lucru absolut spectaculos. Pe vremea Elenei Udrea prin toata tara, in orice localitate care avea un pic de potential turistic au fost construite niste cabanute rotunde de zici ca sunt locuinte dacice care sa functioneze drept birou de informatii turistice. La vremea aceea, eram foarte entuziasmat. In tinerete, cand eram student (dar si imediat dupa) si bantuiam Europa cu trenul, informatiile despre ce sa vad intr-o anumita localitatate le luam dintr-un singur loc – de la biroul de informatii turistice care invariabil in Europa erau in gara. Ma uitam stanga dreapta, mergeam acolo si evident plecam plin cu harti si pliante gratuite plus sfaturi de ce sa vad si sa experimentez. In Olanda, exista o retea numita VVV care este coordonata la nivel central si se afla literalmente in orice gara. In plus, nu aveau numai brosuri despre orasul respectiv ci si despre alte atractii din jur – de exemplu de la VVV Maastricht (care, curios, nu era in gara ci in capul principalei strazi comerciale) am luat informatii despre principalele orase turistice din Belgia, dar si despre Aachen, Rotterdam sau Amsterdam. Asa ca atunci cand plecam la drum, aveam deja o idee despre ce sa vad.

Ei bine, evident ca la noi s-au construit, dar neramanand sub un management centralizat si cedat primariilor, marea majoritate a lor si-au bagat picioarele. E drept unele au fost construite in locuri absolut obscure si in localitati unde nu vine nici un turist (da, exista o astfel de cabanuta pe o strada secundara din Ghimbav, o destinatie unde nu stiu exact ce poti vedea exceptand viitorul aeroport), dar si cele excelent plasate sunt mai mult inchise (si ma gandesc la punctul din Poiana Brasov aflat fix acolo unde opresc autobuzele care vin din Brasov). Ei bine, cel de la Geoagiu Bai este cel mai bun punct de informare pe care l-am vazut in tara  care demonstreaza ca omul sfinteste locul. Omul care se ocupa de promovarea turismului in Geoagiu, care ghideaza turistii (a fost inclusiv ghidul nostru) pastoreste si acest loc si il pastoreste excelent. Este singurul pe care l-am vazut in Romania care e ce trebuie – pe ferestre erau afisate mersul trenurilor si autobuzelor (culmea, program actualizat), iar in interior in afara de informatiile cu privire la Geoagiu Bai, am gasit o gramada de pliante despre Sarmisegetusa Regia (care apropos, nu erau la Sarmisegetusa Regia J), judetul Bihor, Piatra Neamt, Castelul Corvinilor si despre o gramada de atractii mai mult sau mai putin cunoscute din imprejurimi. Plus, Claudiu (asa il cheama) este un tip imposibil de pozitiv, imposibil sa nu-ti creeze buna dispozitie.

Ne-a purtat mai intai pe la niste izvoare minerale – de unde cei care se afla la tratament vin sa ia apa tamaduitoare, apoi am mers la urmele romane – un soi de movila de piatra pe care s-au gasit canale de transportat apa, statui de nimfe si de alti zeitati, iar la nivelul de la subsol un bazin care a fost descoperit din intamplare acum cateva zeci de ani cand cupola s-a prabusit in timpul unor constructii si s-a descoperit spa-ul acoperit (natural) al Germisarei romane. Acum nu e de balaceala, apa e cam murdara, dar sunt niste urme istorice. Intr-un final am luat-o la pas la cascada Clocota, o cascada foarte faina, dar care inteleg ca merita vizitata iarna – este un izvor cald termal (cald, nu fierbinte) asa ca daca totul din jur imprejur e inghetat si cu zapada, cascada curge.

 

Dupa ce am parasit statiunea, am ajuns in oraselul Geoagiu (sunt Geoagiu si Geoagiu Bai sunt 2 localitati separate la cativa km unul de altul), aflat chiar la campie. Acesta, un sat obisnuit ardelenesc adaposteste una dintre cele mai pretioase (si necunoscute) biserici din Romania – biserica Rotonda, o biserica rotunda, construita in jurul anilor 1100 si fiind probabil cea mai veche biserica din piatra din Romania care a supravietuit pana in ziua de azi. Are o forma rotunda, similara cu cea a templelor dacice de la Sarmisegetusa, dar si cu Rotonda lui Galeriu de la Salonic (care nu a fost construita ca biserica, evident, ci posibil ca mormant al lui Galeriu sau ca templu al lui Jupiter), iar cupola aduce cu Biserica Sf. Mormant de la Ierusalim. Legenda spune ca ar fi fost construita de niste cruciati care se intorceau din Palestina. In mod cert, nu a mai fost folosita ca biserica de foarte multi ani, in aceeasi curte fiind o alta biserica straveche, care ca si in cazul mai multor biserici ortodoxe din Tara Hategului au folosit materiale din castrele si orasele romane la greu – plimba-te un pic in jurul bisericii “noi” si vei vedea o gramada de sculpturi si placi romane. Este o biserica calvina dupa ce initial a fost catolica.

 

Deva – in Deva am dormit cele doua nopti si m-am si plimbat un pic prin centru. Aici urma sa vizitam si cetatea Deva, dar care e in reconstructie. Adevarul este ca desi e santier, o parte din cetate este deschisa, dar liftul care duce pana la cetate este inchis si cica se repara (nu va fi gata in 2022, nu va faceti iluzii). Se poate urca evident pe jos, dar din pacate, nu prea aveam timp, asa ca la propunerea lui Costin si in aprobarea generala, am renuntat la vizitarea cetatea Devei (care oricum o vazusem ) , dar am revazut cu placere Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Castelul Bethlen aflat intr-o zona veche si linistita a orasului.

Desi poate nu e asa de faimos ca alte muzee din tara, Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane trebuie vizitat daca ajungi la Deva. Pentru ca adaposteste cateva obiecte istorice absolut fundamentale pentru istoria locului – in primul rand aici se afla o mica colectie de kosoni, acele monezi din aur batute de un rege dac care a trait in perioada dintre Burebista si Decebal (unii istorici speculeaza ca ar fi Cotyso care a mai fost mentionat in niste izvoare antice). Multi cred ca kosonii erau o dovada de mare bogatie, dar aurul nu insemna nimic valoros la daci (sarea conta), dar era un material folosit doar pentru ritualurile religioase. Apoi, tot aici poti vedea ultimul artefact spectaculos gasit cel mai recent la Sarmisegetusa Regia – este vorba de faimoasa matrita care a fost gasita in noaptea de Sanzine a anului 2013 cand o ploaie violenta a rasturnat un copac din vechea citadela dacica si la picioarele lui s-a descoperit faimosul artefact (inutil sa spun, arborele nu avea 2000 ani, nu provenea din perioada daca !).

Evident, matrita este un mare mister. Este evident ca a fost folosita de artizani daci pentru a turna obiecte de infrumusetarea pentru platosele tarabostesilor cel mai probabil in perioada lui Decebal. Ce e straniu este ca apar tot soiul de animale complet necunoscute in cultura dacica – grifoni, leoparzi, rinoceri, hipopotami, chiar si lei. Nu se stie cum a ajuns aici, in Carpati – se presupune ca a fost adusa de vreun negustor, sau prada de razboi in urma numeroaselor atacuri de jaf ale dacilor la sud de Dunare sau poate chiar al unui mestesugar roman trimis de Domitian la Sarmisegetusa in cadrul acordului de pace cu Decebal. Un lucru este cert – artefactul este fantastic, inteleg ca unic in lume, foarte bine pastrat si dovedeste ca exista o patura bogata in Dacia lui Decebal care sa-si permita astfel de fineturi – nu numai matrita era scumpa, ci si materialul pe care il modela ar fi trebuit sa fie destul de scump. Dar asta dovedeste ca clasa superioara a societatii dacice era cosmopolita, racordata la arta vremii si care probabil a fost principala deschisa la romanizarea aproape instantanee (atat Columna lui Traian cat si scrieri antice confirma ca un numar destul de mare de tarabostes daci au trecut de partea lui Traian).

 

Dupa Deva, am plecat spre Hunedoara, dar prefer sa dedic un articol separate acestui oras, Cum ziceam, am sarit peste vizitarea cetatii Deva care se afla in reconstructie (e drept si centrul vechi este din nou in refacere, din nou se schimba strada, dar din pacate aparent nimeni nu se gandeste la inviorarea fatadelor superbe, dar obosite de timp din micul oras vechi al Devei). Iar in locul cetatii Deva, am mers la Calnic.

 

Cetatea taraneasca (sau biserica intarita cum vreti sa-i spuneti) de la Calnic este cea mai vestica astfel de structura din Ardeal. Daca marea lor majoritate sunt in “Triunghiul de Aur al Transilvaniei” – Brasov – Sighisoara – Sibiu, Calnic este un pic cam excentrica – se afla la sud de Sebes spre Carpati. Nu este departe de autostrada, asa ca daca aveti timp, nu ratati un mic detour.

Satul Calnic arata ca un satuc sasesc tipic – cladiri mari si frumos vopsite. Desi indiscutabil nu mai exista sasi (ori foarte putini) in Calnic, cei care i-au inlocuit s-au ocupat sa intretina mostenirea lor. Cetatea de la Calnic este unul dintre putinele monumente din Romania aflate pe lista UNESCO, asta asa, poate pentru a va mai convinge in plus. De asemenea, este bine intretinuta si condusa de o fundatie – Asociatia Ars Transilvaniae Romania condusa de un Membru al Academiei Romane nascut in Basarabia. Zona fortificata aflata in centrul satului arata foarte bine. A fost refacuta si arata ca acum multe secole. Biserica este una tipic sasa, exista chiar o crama cu niste butoaie mari de vin si intr-un turn se afla un muzeu al lumii sasesti – pe doua etaje descoperi cojoace sasesti d-alea de sa nu simti iarna, haine traditionale, covoare, ustensile. Dar cel mai mult mi-au placut cum au fost expuse vasele ceramice (nu toate sunt din zona, unele sunt inclusiv de la Horezu) si instrumentele muzicale ale fanfarei satesti (ca orice sat ardelenesc care se respecta demult, Calnic avea si o fanfara). Sunt spanzurate in aer, parca isi iau zborul si creaza un peisaj vizual deosebit. Nu stiu cui i-a venit ideea (sau a vazut-o in alta parte), dar jos palaria !

Am plecat incantat din Tara Hategului. Doamne, sunt atata locuri de vazut. As fi vrut sa merg la rezervatia de zimbri la noile I Giardini di Zoe, la Parcul Dendrologic Simeria, evident, as fi dorit sa mai vad si alte cetati dacice, nu doar Sarmisegetusa Regia, sunt o groaza de biserici antice construite din temple romane dar atat s-a putut. N-a bagat Dumnezeu mainile in sac. Sigur o sa mai revin. Candva…

 

Am fost intr-un tur al Tarii Hategului, vizitand cele doua Sarmisegetuse la invitatia Scorilo Travel, o agentie de turism specializata pe circuite inedite si memorabile in Romania

Geoagiu Bai

Geoagiu Bai

Biroul de informatii turistice Geoagiu Bai

Biroul de informatii turistice din Geoagiu Bai

Interior birou informatii Geoagiu Bai

In interior

Brosuri turism Romania

Plin cu brosuri ! Felicitari !

Costin Corboianu

Costin de la Scorilo Turism si Claudiu, Mr. Turism din Geoagiu

Izvor apa minerala Geoagiu Bai

Unul din izvoarele minerale in uz

Baile romane

Urmele termelor romane

Baile romane Geoagiu Bai

 

Vechile bai romane

 

Cascada Clocota

Cascada Clocota

Biserica Rotonda Geoagiu

Biserica Rotonda

Rotonda Geoagiu

cea mai veche din Romania

Biserica Geoagiu

In aceeasi curte, biserica mai noua – remarcati statuile romane incastrate in ziduri ?

Incastratii romane in biserica

 

Lift cetatea Deva

Liftul spre cetatea Deva e in reparatii vesnice

Cetatea Deva

Cetatea Deva

Muzeul civilizatilor dace si romane

Muzeul Civilizatiilor Dacice si Romane din Deva

Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva

 

Lapidarium Deva

Lapidarium din spate

Ceramica Deva

Ceramica antica

Primii zimbri din Romania

Primii zimbri care au fost reintrodusi in Romania la rezervatia din Hateg. Au fost adusi din Polonia.

Intrarea la tezaur

Intrarea la tezaur – unde se afla matrita si kosonii

 

Cetate Calnic

Cetatea din satul Calnic

Calnic

In curte

Interior cetate Calnic

 

Biserica Calnic

In biserica, o mica expozitie de arta

Ceramica pe pereti

Colectia ceramica

Instrumente muzicale

Si instrumentele muzicale zburatoare

Cojoace sasesti

Cu cojoacele astea nu simteai iarna !

 

Source Link

close

Brasov-Romania News To Your Inbox!

We don’t spam! Read our privacy policy for more info.