Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și vă prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Din sumarul ediţiei:

O nouă întâlnire dintre șefii echipelor de negociatori de la Chişinău și Tiraspol. Președintele în exercițiu al OSCE, ministrul polonez de externe, cu un puternic mesaj de sprijin pentru Republica Moldova, în contextul agresiunii ruse din Ucraina. Merită sau nu continuate negocierile dintre Chişinău și Tiraspol, odată ce doi participanți la discuții sunt în război – opinia lui Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru reintegrare, dar și a fostei șefe a Misiunii OSCE în Republica Moldova, ambasadoarea Jennifer Brush. Și ce de orașul Mariupol este o miză atât de mare în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

***

Pentru început, trecem în revistă câteva dintre evenimente principale ale săptămânii trecute care au legătură cu situația regională și problematica transnistreană.

Ministrul de externe Nicu Popescu a declarat din nou că, în acest moment, în regiunea transnistreană, situația este liniștită, dar că autoritățile moldovene sunt pregătite pentru orice fel de scenariu. „În Transnistria majoritatea locuitorilor au pașapoarte moldovenești. Și auzim mereu de acolo că ei nu vor război”, a spus Nicu Popescu în cadrul unei vizite la Bruxelles. Nicu Popescu a mai vorbit și despre dependența energetică a Republicii Moldova de centrala electrică de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană. „Este foarte important ca Republica Moldova să aibă posibilitatea să producă curent electric pe teritoriul pe care îl controlează, pentru a nu depinde atât de mult de centrala din Transnistria. În acest moment Moldova primește de acolo 80 la sută din curentul pe care îl consumă.

Din cauza războiului din Ucraina, numărul persoanelor din stânga Nistrului care solicită acte emise de instituțiile Republicii Moldova este în creștere, inclusiv cetățenia moldovenească, susține viceprim-ministrul pentru Reintegrare Oleg Serebrian, într-un interviu pentru portalul Zona de Securitate.

Oleg Serebrian

„Este o a doua revigorare a interesului pentru actele moldovenești, cetățenia Republicii Moldova, prima s-a produs când am obținut libertatea de circulație în UE. Probabil că și datorită conflictului din Ucraina. Foarte multe persoane din raioanele de est călătoreau cu pașapoarte rusești, considerau că este suficient să aibă un pașaport rusesc, acuma bănuiesc că și-au mai schimbat opiniile și recurg și la pașaportul Republicii Moldova”, a spus Oleg Serebrian. Ultimele date ale Agenției Servicii Publice arată că peste 338 de mii de locuitori din stânga Nistrului dețin cetățenia Republicii Moldova, ceea ce ar constitui cam 95% din populația regiunii.

În cadrul administrației de la Tiraspol a fost creată o comisie anti-criză, sarcina căreia este să nu permită închiderea întreprinderilor și concedierile. Situația economică s-a agravat foarte mult în regiunea transnistreană odată cu războiul pornit de Rusia în Ucraina. Fără să dea cifre concrete, administrația transnistreană spune că scăderea economică va fi mai gravă decât cea de la începutul pandemiei de Covid-19, când a fost blocat practic tot comerțul transnistrean.

Transportul interurban s-a scumpit în regiunea transnistreană săptămâna trecută cu aproape 15 la sută. Administrația de la Tiraspol explică această scumpire prin majorarea prețurilor la combustibil.

Pe 1 aprilie expiră partida de vaccin anti-Covid Sputnik V, de producție rusească, pe care administrația de la Tiraspol o obținuse după multe insistențe din Federaţia Rusă. 29 de mii de doze din primul component al vaccinului și 32 de mii din al doilea component vor fi distruse.

Republica Moldova va intra sub monitorizarea „Echipei Tiger”, formată din cei mai buni specialiști de securitate de la Casa Albă. SUA au înființat o echipa specială la Casa Albă care are mai multe misiuni, printre care și aceea de a monitoriza și analiza date despre eventuale intenții ale Rusiei de a ataca Republica Moldova și Georgia, scrie New York Times, preluat de G4Media. Echipa este formată din oficiali din zona de securitatea națională și se va ocupa și de răspunsurile pe care SUA le va oferi Rusiei în cazul în care forțele militare ruse vor atacă convoaiele din teritoriile NATO care aduc arme și ajutor în Ucraina, mai scrie NYT.

Națiunile Unite au anunțat programe de sprijin financiar pentru refugiații ucraineni din Republica Moldova și pentru cetățenii moldoveni care îi găzduiesc. Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) va acorda refugiaților câte 2.200 de lei pe lună, iar Programul Alimentar Mondial (WFP) va acorda plăți unice de 3.500 de lei familiilor de moldoveni care au refugiați în gazdă. Anunțurile au fost făcute la Chișinău pe 25 martie de Francesca Bonelli, reprezentanta interimară a Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, la o conferință de presă comună cu Marcel Spătari, ministrul moldovean al muncii și protecției sociale.

Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă

Moscova a protestat în urma unui miting împotriva războiului care a avut loc în fața ambasadei Rusiei la Chișinău și la care participanții au spânzurat o păpușă înfățișându-l pe liderul rus Vladimir Putin. Ministerul rus de externe l-a convocat pe ambasadorul moldovean la Moscova, Lilian Darie, pentru a-i înmâna o notă de protest în urma mitingului din 24 martie. Participanții la miting au mai purtat drapelele ucrainene și pancarte pe care scria: „Ucraina, te iubesc!” și „Putin omoară copii în Ucraina”. În replică, Ministerul moldovean de Externe a spus că legislația Republicii Moldova garantează drepturile și libertățile fundamentale ale omului, iar în cazul acestui protest a fost respectată Convenția de la Viena care se referă la siguranța sediului misiunii diplomatice, act invocat de partea rusă.

Primarul orașului asediat Mariupol din Ucraina a declarat că a discutat cu ambasadorul Franței în Ucraina despre opțiunile care există pentru evacuarea civililor, după ce președintele francez Emmanuel Macron a spus că-i va propune președintelui rus Vladimir Putin un plan care ar permite oamenilor să plece.

Primarul orașului Lvov a declarat că trei rachete au lovit orașul din vestul Ucrainei sâmbătă, la scurt timp după ce alte două rachete au lovit periferia acestuia. Situat la aproximativ 60 de kilometri de granița cu Polonia, Lvov-ul a scăpat până acum de bombardamentele rusești și luptele care au distrus orașe ucrainene de mai la est.

Joe Biden s-a întâlnit pe 26 martie la Varșovia cu doi miniștri ucraineni în primele discuții față în față dintre președintele SUA și înalți oficiali de la Kiev de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Ministrul ucrainean de externe și cel al apărării, Dmitro Kuleba și, respectiv, Oleksii Reznikov, au făcut o rară escapadă în afara Ucrainei de la începutul invaziei, într-un posibil semn al încrederii crescânde a Kievului în lupta împotriva forțelor ruse. „Am primit promisiuni suplimentare din partea Statelor Unite cu privire la modul în care va evolua cooperarea noastră în domeniul apărării”, le-a spus ministrul ucrainean de externe reporterilor.

***

Joi la Tiraspol a avut loc o nouă întâlnire între vicepremierul pentru reintegrare de la Chişinău, Oleg Serebrian, și negociatorul-șef transnistrean Vitali Ignatiev, întâlnire la care au participat și reprezentanții mediatorilor și observatorilor din formatul 5+2. Este a treia întâlnire în acest format de la numirea în funcție în luna ianuarie a lui Oleg Serebrian.

Atât Chişinăul, cât și Tiraspolul au insistat pe temele tradiționale de interes, dar au apărut în discuție și subiecte noi. Tiraspolul a fost în special foarte interesat să primească asigurări că transporturile de mărfuri către regiunea transnistreană nu vor fi blocate de Chişinău. Odată cu războiul din Ucraina, regiunea transnistreană a rămas fără căile de acces tradiționale pe care le folosea pentru o bună parte din importuri și s-a pomeni în situația în care toate căile de acces trec acum prin Republica Moldova.

Tiraspolul de asemenea s-a arătat interesat să beneficieze de fondurile oferite de donatorii internaționali pentru gestionarea fluxurilor de refugiați din Ucraina. Administrația transnistreană anunța vineri că aproape 26 de mii de refugiați au ajuns în stânga Nistrului, majoritatea au fost în tranzit ori s-au cazat la rude și prieteni. În acest moment în regiunea transnistreană există șapte centre pentru refugiați unde sunt cazate aproape 500 de persoane.

Chişinăul a oferit sprijin regiunii transnistrene și în timpul pandemiei de Covid-19, când 10 la sută din donațiile internaționale, dar și de vaccinurile cumpărate de autoritățile moldovene, erau transferate administrației de la Tiraspol, pentru a ajunge la oamenii din stânga Nistrului. Acum, autoritățile moldovene încă nu au anunțat un mecanism prin care ajutoarele umanitare pentru refugiați vor ajunge în regiunea transnistreană.

Din subiectele tradiționale, la întâlnirea Serebrian-Ignatiev Chişinăul a abordat din nou problema fermierilor din raionul Dubăsari, cu îndemnul ca aceștia să aibă acces neîngrădit la terenuri, mai ales că încep lucrările agricole de primăvară. Potrivit unui comunicat al Biroului de reintegrare, a fost reiterat și subiectul școlilor cu predare în limba română și dotarea acestora cu sedii adecvate.

Tiraspolul s-a arătat nemulțumit de faptul că interzicerea de către Chişinău a importurilor de fier vechi duce la blocaje în activitatea uzinei metalurgice de la Râbnița. Chişinăul a cerut uzinei să obțină o autorizație de mediu, iar Tiraspolul acum spune că este deschis că coopereze în domeniul ecologiei și protecției mediului.

***

Iar vineri, în Republica Moldova s-a aflat președintele în exercițiu al OSCE, ministrul polonez de Externe, Zbigniew Rau. Acesta a vizitat Republica Moldova în chiar ziua în care țara sa, Polonia, era vizitată de președintele american Joe Biden. Faptul că ministrul polonez de Externe a dat prioritate vizitei la Chişinău, spun experții, este un semn de susținere foarte mare pentru Republica Moldova.

Ministrul polonez de Externe, Zbigniew Rau

Ministrul polonez de Externe, Zbigniew Rau

Oficialul a mers și în regiunea transnistreană unde, la Bender, s-a întâlnit cu liderul administrației transnistrene și negociatorul-șef de la Tiraspol.

Un comunicat al OSCE spune că discuțiile s-au concentrat pe necesitatea unei „soluționări politice durabile a conflictului transnistrean, în baza independenței, suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, cu un statut special pentru Transnistria”, dar și pe suportul de care are nevoie Republica Moldova în gestionarea fluxului de refugiați din Ucraina.

„Prin vizita mea, am vrut să arăt solidaritatea și susținerea noastră politică pentru Republica Moldova în aceste timpuri dificile”, spune președintele în exercițiu al OSCE.

În conferința de presă susținută împreună cu ministrul de Externe de la Chişinău, Nicu Popescu, președintele în exercițiu al OSCE a atras atenția și asupra faptului că problema depozitului rusesc de muniții de la Cobasna rămâne una veche și nesoluționată.

Războiul ne arată cât de periculoasă poate fi situația atunci când lucrurile scapă de sub control

„Într-adevăr, războiul din Ucraina arată cât de periculoasă este această situație. OSCE și oficialii vor lucra pentru a atrage atenția acestui subiect și pentru ca acest subiect să aibă un impact limitat asupra securității teritoriului Republicii Moldova. Poziția noastră în acest sens nu s-a schimbat. Însă războiul ne arată cât de periculoasă poate fi situația atunci când lucrurile scapă de sub control și ne mai arată faptul că nu există alte soluții decât să insistăm asupra acestui subiect. Acum, în situația în care există război, trebuie să ne concentrăm atenția asupra acestei probleme vechi și nesoluționate”, a mai spus președintele în exercițiu al OSCE, Zbigniew Rau.

Oficialul a sugerat că este puțin probabil ca în noile realități determinate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei o nouă reuniune în formatul 5+2 să poată avea loc în acest an, pe parcursul președinției poloneze a OSCE.

Nicu Popescu, ministrul moldovean de externe, a repetat poziția Chişinăului referitoare la necesitatea retragerii trupelor ruse din Republica Moldova. „Am reiterat poziția noastră consecventă privind necesitatea finalizării retragerii forțelor și munițiilor ruse, care nu au statut legal în Republica Moldova”, a spus Nicu Popescu.

Federaţia Rusă are în regiunea transnistreană aproximativ 1500 de militari, în cadrul Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) care nu are mandat din partea autorităților de la Chişinău. Iar depozitul de muniții de la Cobasna, aflat în apropierea frontierei cu Ucraina, avea în trecut 20 de mii de tone de muniții. În ultimii 20 de ani însă Rusia nu a admis experți independenți la Cobasna pentru a inspecta stocurile de muniții, motiv pentru care nu se cunoaște exact ce conține acest depozit în acest moment.

***

Am discutat aceste ultime evoluții cu fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, directorul Asociației Inițiativa pentru Pace. Acesta constată că regiunea transnistreană s-a pomenit într-un fel de capcană logistică și economică după ce Ucraina a închis frontiera, și respectiv, căile de acces și de contrabandă, pentru regiunea transnistreană. Iar Chişinăul are mai multe pârghii ca niciodată pentru a aduce comerțul și alte aspecte din regiunea separatistă în câmpul legal al Republicii Moldova, spune Alexandru Flenchea.

Alexandru Flenchea

Alexandru Flenchea

Europa Liberă: Înainte să vă întreb despre evenimentele oficiale vreau să-mi spuneți ce credeți despre unele tendințe de la nivelul oamenilor de rând pe care le-am observat în ultimele săptămâni. Am văzut declarația lui Oleg Serebrian care a declarat că sunt foarte solicitate acum actele de stare civilă și de identitate moldovenești de către locuitorii din regiunea transnistreană și s-au observat cozi la băncile moldovenești de pe linia administrativă cu regiunea transnistreană. Deci, fiecare rău cu binele lui, sau cum putem explica aceste fenomene?

Alexandru Flenchea: „Fiecare criză este și o oportunitate. O oportunitate pentru autoritățile Republicii Moldova în cazul dat. Este adevărat, este o nouă realitate nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru tot continentul european. Și în cazul regiunii transnistrene au apărut factori noi. Regiunea este dependentă financiar de Federaţia Rusă, pe de altă parte hotarul cu Ucraina a fost închis, deci logistica obițnuită de importuri, exporturi, dar și de contrabandă nu mai lucrează. Așa-numitul sistem bancar transnistrean a fost înainte conectat la băncile rusești și acum nu este clar cum lucrează și are probleme. Deci, nu e de mirare că oamenii traversează Nistrul care să-și scoată economiile și-și deschidă conturi în băncile moldovenești.”

Europa Liberă: Care sunt zonele de oportunitate, lucruri care pot fi făcute pentru oamenii de rând, care pot fi valorificate de Chişinău pentru a-și impune un control mai mare în regiunea transnistreană asupra unor procese?

Alexandru Flenchea: „Regiunea transnistreană în formula în care există ea de trei decenii, modelul ei economic, rezidă în doi factori: gazul gratuit rusesc pe care efectiv îl fură, deci nu-l achită, și contrabanda. Deci, cel puțin la capitolul contrabandă realitățile s-au schimbat. Porțiunea necontrolată de hotar acum este închisă. Toate importurile și toate exporturile vin prin teritoriul controlat de autoritățile constituționale. Acum, cei care decid la Tiraspol, decidenții adevărați – patronii companiei Sheriff, sunt într-o realitate nouă, când, pentru a supraviețui trebuie să se reinventeze. Și atunci, ori se reinventează la sugestia Chişinăului și intră în legalitate și se stabilesc relații legale și normale economice și, în baza lor se construiește și un model de reintegrare. Sau lucrurile se agravează în regiune din punct de vedere economic și social.

Situația acolo inevitabil va degrada dacă Chişinăul nu vine cu soluții. Și aceste soluții evident că trebuie să fie legale.”

Europa Liberă: Deci, este o ocazie ca guvernarea, care a venit inclusiv cu lozinca de soluționare a conflictului transnistrean prin eliminarea schemelor de corupție are acum posibilitatea de a-și pune în practică această abordare?

Alexandru Flenchea: „Acum, peste noapte s-a schimbat totul la modul cel mai dramatic. Partea pe care nu o știm este cum vor evolua lucrurile mai departe.

Toți vrem ca războiul să se termine cât mai repede, dar, sincer vorbind, eu nu văd indicii ca într-o săptămână-două războiul s-ar termina. Și chiar dacă în decurs de câteva săptămâni va fi încetat focul și chiar va fi semnat și vreun armistițiu, asta deloc nu înseamnă sfârșitul războiului, asta deloc nu înseamnă retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei, asta deloc nu înseamnă că am depășit criza.

Acum e timpul de a acționa. Lucrurile trebuie anticipate și soluțiile trebuie gândite acum…

Dar lucrurile la noi în regiune vor continua să degradeze, iată de ce nu avem timp. E greșit să crezi că vom putea sta de-o parte pentru a observa cu ce se termină războiul și apoi vom putea acționa. Nu, acum e timpul de a acționa. Lucrurile trebuie prevenite, lucrurile trebuie anticipate și soluțiile trebuie gândite acum și trebuie discret discutate cu Tiraspolul. Oferte foarte clare trebuie puse pe masă, din nou, în mod discret pentru că până la urmă contează rezultatul, care va determina viitorul țării noastre, și mai puțin publicitatea.”

Europa Liberă: Și în acest context, această întâlnire 1+1 Serebrian-Ignatiev, este o a treia din acest an, și am văzut o anumită schimbare de accente din partea Tiraspolului, după acea cerere de independență făcută „cu o jumătate de gură”. Acum, pare să fie mai preocupat de căile de acces în regiune pentru importuri, pentru medicamente, de viitorul uzinei metalurgice de la Râbnița și acum, mai nou, de primirea de ajutoare internaționale pentru acomodarea refugiaților din Ucraina. Cum vă explicați această schimbare?

Alexandru Flenchea: „Evident. Cel mai important este că s-a schimbat tonalitatea. Pentru că demersul lui Ignatiev, reacția la cererea de aderare la UE a fost în primul rând pentru consum intern și un „teren de aterizare de rezervă”, în cazul în care Rusia ajunge în zonă și cere socoteală.

Dar realitățile sunt cele care sunt. Tiraspolul este pus într-o situație foarte dificilă de supraviețuire. Evident că tonalitatea s-a schimbat, evident că ei vor soluții atât pentru problemele de ordin obiectiv – de aprovizionare a regiunii cu alimente, cu medicamente, cu carburanți, dar pe lângă asta vor și perspective pentru acele afaceri ilegale sau semi-legale care au alimentat regimul transnistrean și care au alimentat și corupția aici, la Chişinău, decenii la rând.

Aici trebuie de acționat atent și foarte selectiv. Și de lăsat doar oportunității care să aducă legalitate, nu contrabandă și corupție. Instrumente și opțiuni sunt.”

Europa Liberă: Dle Flenchea, care a sensul și rațiunea acestor discuții acum, când totul este dat peste cap și nu avem cum să vorbim despre o reglementare politică?

Alexandru Flenchea: „Aceste discuții trebuie să aibă loc. Da, reglementarea politică este pusă pe pauză de război – din păcate, asta este. Dar acest lucru nu înseamnă că problemele în mod miraculos s-au rezolvat sau că ele au fost puse pe pauză. Nu, e greșit să se creadă așa. Dimpotrivă, problemele neabordate la timp și nerezolvate se înmulțesc și agravează situația. Desigur că este nevoie de un contact permanent dintre Chişinău și Tiraspol pentru a preveni crize – crize de securitate, crize economice, crize sociale, crize energetice. Și pentru a direcționa evoluția lucrurilor în regiune în albia de normalitate și de legalitate. Pentru că altfel dacă nu-i abordăm pe cei care au puterea de decizie la Tiraspol și nu le oferim soluții legale, ei vor găsi soluții ilegale, fără Chişinău. Va fi doar o chestiune de timp și atunci noi vom avea de pierdut, evident.”

Europa Liberă: Președintele în exercițiu al OSCE a fost și la Chişinău, și la Bender și cred că este pentru prima dată, din câte îmi amintesc eu din experiența mea, când un oficial de acest nivel recunoaște că pe parcursul mandatului lui nu este realist să se convoace o întâlnire în formatul 5+2.

Alexandru Flenchea: „E și prima dată de când există acest proces de reglementare transnistreană, când are loc un război, un război adevărat în Europa și chiar la hotar cu Republica Moldova. Deci, este mai mult decât justificată această declarație.”

Europa Liberă: Iar doi dintre participanții la acest război sunt mediatori în formatul de negocieri 5+2. Și atunci, am auzit deja această întrebare în spațiul public – cât de viabil este acest format?

Alexandru Flenchea: „Acest format, pe de o parte, eu nu-mi pot imagina cum ar putea să se întrunească atâta timp cât Rusia și Ucraina sunt în stare de război.

Dar trebuie să înțelegem că acest format 5+2 nu este în sine soluția pentru conflictul transnistrean. Este un instrument de realizare a scopului pe care ni l-am propus, de soluționare a conflictului și reintegrare a țării. Și un instrument agreat și sprijinit de comunitatea internațională și de toți partenerii noștri. Un format comod și convenabil care a împăcat toată lumea – Estul și Vestul, toți sunt prezenți, toată lumea are certitudinea că pe la spatele lor nu se fac aranjamente separate a UE, a NATO, implicit a României, care este normal să fie preocupată de subiect, pentru că are la 100 de kilometri de hotar un contingent militar rusesc și 20 de mii de tone de muniții. Aceleași îngrijorări sunt valabile și pentru Ucraina. Și, ne place sau nu, evident că și Rusia are aici interese, chiar dacă noi le considerăm ilegitime. E ridicol să negăm faptul că le are.

Deci, acest format împacă pe toată lumea, e comod pentru toți și dacă am vrea să-l reformatăm acum, în această perioadă, când avem agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și când toată comunitatea internațională s-a mobilizat pentru a opri acest război și pentru a-l trage la răspundere pe Putin și pe toți cei responsabili de acest război, noi acum să venim cu idea de schimbare a formatului, cred că cel puțin nu vom fi înțeleși. Mai mult, acest lucru cu certitudine va trezi multe suspiciuni, întrebări despre ce au mai pus la cale moldovenii, cât de previzibili sunt și cât de mult țin cont de ceea ce acum cu adevărat contează. Așadar, de câștigat nu avem nici, de pierdut politic avem foarte mult.

Formatul 5+2 trebuie să stea acolo unde este până revine pacea în zona noastră…

Totodată, chiar dacă negocierile în formatul 5+2 sunt puse pe pauză, acest lucru nu înseamnă că procesul de reglementare trebuie pus pe pauză. Pentru că negociatorii se întâlnesc, grupurile de lucru lucrează și chiar ar putea lucra mai bine.

Iar președintele în exercițiu al OSCE, care are multe probleme mult mai importante, în ziua în care Joe Biden vine în țara lui, a decis să vină în Moldova. Eu interpretez acest lucru drept sprijin pentru Republica Moldova în contextul războiului și a amenințărilor de securitate.

Deci, formatul 5+2 trebuie să stea acolo unde este până revine pacea în zona noastră și pe continentul nostru. Până atunci, avem o sumedenie de lucruri de făcut aici, pe teren. Avem de rezolvat o mulțime de probleme de ordin economic, social, umanitar, financiar, energetic și de rezolvat într-o manieră care să apropie reintegrarea, nu să o împiedice prin noi scheme. Și dacă reușim să rezolvăm aceste probleme până în momentul în care să fie reluate negocierile în formatul 5+2, este foarte bine, ne va rămânea doar să găsim o soluție politică finală. Pentru că celelalte lucruri le putem rezolva aici prin alte instrumente de negocieri care există și funcționează. Ar fi un scenariu ideal, dar realist.”

***

Ambasadoarea Jennifer Brush a condus misiunea OSCE din Moldova în 2012- 2014, spune, într-un interviu cu Valentina Ursu, că în contextul invadării Ucrainei deosebit de grav pentru Republica Moldova este existența regiunii separatiste transnistrene, care a cauzat instabilitate pentru țară zeci de ani.

Jennifer Brush

Jennifer Brush

Europa Liberă: Dna Brush, vă mulțumesc pentru amabilitatea cu care ați acceptat să oferiți acest interviu Europei Libere cu puțin timp înainte de a se împlini o lună de la invazia Rusiei în Ucraina. Acum 10 ani, ați fost în fruntea misiunii OSCE în Republica Moldova. Ce șanse avea atunci soluționarea problemei transnistrene și ce perspectivă de reglementare ar putea să apară acum, după 30 de ani de la izbucnirea conflictului armat de la Nistru?

Jennifer Brush: „Republica Moldova nu este niciodată departe de gândurile mele, în special, în aceste zile când despre Moldova se scrie tot mai mult în ziare, în presa internațională, apare în mass-media americană practic în fiecare zi. Permiteți-mi doar să spun că ceea ce face Rusia în Ucraina are un impact asupra întregii lumi. De fapt, poate fi considerată drept o încercare de distrugere a ordinii mondiale liberale care a fost instituită după Al Doilea Război Mondial, pentru a preveni războaiele și pentru a împiedica vecinii să atace alți vecini din Europa, așa cum face Rusia în Ucraina în acest moment. Așadar, impactul acestei invazii rusești este pe o scară largă.

Desigur, consecințele sunt mult mai dramatice pentru țările din vecinătate cu Rusia și Ucraina, cum ar fi Republica Moldova. Ceea ce e deosebit de grav pentru Republica Moldova, faptul că există o regiune separatistă, Transnistria, care a cauzat instabilitate pentru țară zeci de ani.”

Europa Liberă: Recent, APCE a declarat Transnistria „teritoriu ocupat de Federația Rusă”. Ce impact poate avea această decizie? Credeți că acest lucru îl poate spune/face și OSCE?

Jennifer Brush: „Am foarte mult respect pentru Consiliul Europei. Cred că trebuie să fim foarte serioși și înțelegători atunci când Consiliul Europei adoptă o rezoluție ca aceasta. Declararea Transnistriei drept „teritoriu ocupat de Federația Rusă” este o schimbare cu adevărat majoră. Ar trebui să te uiți la logistica și diferența de formulare. Întotdeauna a fost un teritoriu ocupat rusesc, chiar de când a izbucnit conflictul și de când au intrat trupele ruse de menținere a păcii, iar accesul a fost din ce în ce mai limitat pentru observatorii internaționali. Așa că nu cred că să numești asta un „teritoriu ocupat de Federația Rusă” este o schimbare majoră pentru situația reală de la fața locului.”

Europa Liberă: Formatul de negocieri este lăudat de unii, de alții – dur criticat. Va rezista în timp acest format?

Jennifer Brush: „Întrebați dacă formatul 5+2 este cel mai bun format pe care l-am putea folosi acum, dacă va rezista.

Cred că în orice conflict negociatorii ar trebui să fie flexibili la noi abordări. În ultimii ani, am fost mult mai implicată în conflictul dintre Serbia și Kosovo decât am fost în cel dintre Moldova și Transnistria, conflicte foarte diferite, desigur. Dar există un dialog în curs, ceea ce ei numesc un dialog condus de UE, care se desfășoară din 2012. În opinia mea, asta a dat foarte puține rezultate concrete. Și au de-a face cu probleme aproape identice cu ceea ce se întâmplă în negocierile din formatul 5+2. Așa că unii dintre noi au încercat să convingă Departamentul de Stat să adopte o nouă abordare față de acest dialog, pentru că în mod clar nu a dat niciun rezultat. Cred că se întâmplă o birocratizare a acestor procese, oamenii devin implicați în ele și nu vor să le schimbe, de teamă că nu au altceva de propus, deci trebuie să continuăm, chiar dacă alt format ar fi la fel de reușit sau nereușit.

Dar cu siguranță cred că noi trebuie să luăm în considerare, să examinăm și să evaluăm abordări noi în raport cu succesul formatului 5+2. Sunt două elemente mai importante – că oricât de mult negociatorii și-ar dori o înțelegere, dacă actorii de facto din această ecuație, în acest caz Moldova și Transnistria, nu sunt interesați de a ajunge la o înțelegere, atunci negociatorii nu pot face nimic pentru a forța o reglementare.

Așa că aș căuta lideri din Moldova și Transnistria care să-și exprime dorința și angajamentul lor politic de a găsi o soluție. Chiar nu ține de negociatori să promoveze soluții, dacă cele două părți nu sunt dispuse să le găsească. Dar desigur că Rusia nu merită să mai fie la aceeași masă de negocieri. Doi dintre mediatori, Rusia și Ucraina, sunt în război. Ucraina își apără teritoriul suveran împotriva unei invazii ruse. Cum cineva ar putea aștepta ca cei doi negociatori proeminenți, care acum se află în această situație, să stea la o masă și să încerce să discute aranjamente pentru o țară terță? Pur și simplu nu are sens, în opinia mea.

Nici măcar nu știu cum rușii pot să se așeze la o masă și să stea în fața altor interlocutori, în timp ce ucid femei însărcinate, persoane cu dizabilități, bebeluși și în timp ce distrug orașe. Nu. Rușii nu au niciun loc la masa negocierilor. Deci nu cred că, în acest context, formatul 5+2 este unul potrivit pentru soluționarea conflictului transnistrean, deoarece rușii nu au credibilitate.”

Europa Liberă: Să amintim că formatul 5+2 include părțile, mediatorii și observatorii în procesul de negocieri: Republica Moldova, Transnistria, Federația Rusă, Ucraina, OSCE, Statele Unite și Uniunea Europeană. Pe cine avantajează acest format de negocieri 5+2?

Jennifer Brush: „În acest moment, pe criminali. Pentru că atâta timp cât situația nu este soluționată sau reglementată, se lasă calea deschisă infractorilor din ambele părți să se ocupe de contrabandă și să desfășoare operațiuni ilegale, toate în detrimentul oamenilor care locuiesc în Republica Moldova, aici incluzând și Transnistria. Singurii care prosperă acum de pe urma lipsei unei soluții sunt elementele criminale.”

***

Primarul orașului asediat Mariupol, unde asediul rusesc a dus la un număr foarte mare de victime civile, a declarat că a discutat cu ambasadorul Franței în Ucraina despre opțiunile care există pentru evacuarea civililor, după ce președintele francez Emmanuel Macron a spus că-i va propune președintelui rus Vladimir Putin un plan care ar permite oamenilor să plece.

Vadim Boichenko, primarul orașului Mariupol

Vadim Boichenko, primarul orașului Mariupol

Vorbind la televiziunea ucraineană pe 26 martie, primarul Vadim Boicenko a spus că situația în orașul-port la Marea de Azov care este încercuit de armata rusă de trei săptămâni este critică, iar în centrul orașului au loc lupte de stradă, relatează Reuters. Președintele francez a declarat cu o zi mai devreme că Franța va conduce o „operație umanitară excepțională”, alături de Turcia și Grecia, pentru a evacua civilii din Mariupol.

Orașul Mariupol a fost distrus – susțin autoritățile ucrainene – în proporție de peste 80%. Din cei peste 430.000 de locuitori, doar câteva zeci de mii au reușit să fugă, majoritatea cu automobilele personale. Orașul nu are apă curentă, electricitate, și căldură, iar oamenii nu au hrană și nu se știe câți dintre ei au fost uciși în cursul asediului.

Căderea orașului-port, care este și un important centru industrial, ar fi o lovitură economică majoră pentru Ucraina și o victorie simbolică pentru Rusia. Ileana Giurchescu cu detalii:

„Mariupol are o semnificație practică și simbolică pentru Rusia”, a declarat Andrii Ianitski, șeful Centrului de excelență în jurnalism economic de la Școala de Economie din Kiev.

„Este un mare oraș-port și o bază pentru forțele armate ucrainene. Dacă rușii vor să aibă un coridor terestru [din Donbas] până în Crimeea, trebuie să controleze orașul.”

Mariupol este un centru pentru industria metalurgică, aici se produc mașini grele și se fac reparații navale. Cele mai mari combinate de oțel din Ucraina se află în Mariupol. Unul din ele, Azovstal, a fost grav avariat de bombardamentele rusești.

Mariupol este și cel mai mare port comercial de la Marea Azov, prin care Ucraina exportă cereale, fier și oțel și mașini grele. Portul a pierdut deja venituri importante după începutul războiului din Donbas, în 2014, când a pierdut transportul mărfurilor în tranzit de pe piețe tradiționale, cum ar fi Rusia.

În 2014, Mariupol, al doilea oraș ca mărime din regiunea Donețk, a rezistat unei scurte ocupații de către separatiștii pro-ruși. După ce Ucraina a pierdut controlul asupra capitalei regionale Donețk, Mariupol a găzduit cel mai mare număr de persoane strămutate din zonele ocupate ale Donbasului, peste 96.000 de persoane erau în 2019.

Mariupol face parte și din regiunea sau mai degrabă proiecția geografică a ceea ce Vladimir Putin numește Novorossia – un teritoriu care s-ar întinde în estul și sudul Ucrainei de-a lungul coastei Mării Negre și ar îngloba, potrivit lui Putin, „ținuturi istorice rusești”.

Capturarea orașului Mariupol ar fi, de asemenea, o victorie uriașă pentru propaganda de la Kremlin, care descrie Ucraina drept o țară guvernată de naziști, iar actualul război drept „luptă pentru de-nazificare”.

Mariupol găzduiește o unitate paramilitară ucraineană numită Brigada Azov, din care fac parte extremiști de dreapta, inclusiv neo-naziști. Deși formează doar cea mai mică parte din forțele ucrainene, această unitate a fost un instrument de propagandă util pentru Moscova, în încercarea de a descrie războiul drept „de-nazificare”.

Există și un factor psihologic. O victorie rusă la Mariupol ar permite Kremlinului să arate populației sale – prin intermediul mass-media controlate de stat – că Rusia își atinge obiectivele și face progrese.

Pentru ucraineni, pierderea orașului Mariupol ar fi o lovitură majoră – nu doar militară și economică – ci și pentru moralul ucrainenilor care participă acum, trup și suflet, la apărarea țării.

Aici e Radio Europa Liberă

Source Link

close

Brasov-Romania News To Your Inbox!

We don’t spam! Read our privacy policy for more info.